UPDATE
Premierul Marcel Ciolacu a subliniat că este al doilea studiu consecutiv realizat de OCDE după cel din 2022. „Pentru România aderarea la OCDE este principalul proiect de țară, pe care îl tratăm cu deplină responsabilitate și angajament”, a arătat șeful executivului.
„Aderarea la OCDE va însemna o viață mai bună pentru fiecare român, dar și investiții mai multe”, a adăugat Marcel Ciolacu.
El a explicat că studiul evidențiază reziliența economiei românești în fața șocurilor diverse – de la pandemie la criza energetică și la războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
În raportul publicat astăzi sunt evidențiate progresele realizate de autorități ca urmare a recomandărilor din 2022. Printre acestea se numără planul de consolidare fiscală pe termen scurt și mediu și pentru reducerea deficitului bugetar, dar și pentru a reforma sistemul de pensii.
Marcel Ciolacu și-a exprimat dorința ca anul 2026, anul următorului raport, să fie și anul aderării României la OCDE.
Deficitul bugetar, o problemă
Procesul de aderare a fost conceput pentru a fi un proces transformator, a subliniat și secretarul general al OCDE, Mathias Cormann.
Economia României, în urma unor șocuri externe majore, a demonstrat o reziliență reală în ultimii ani, a explicat oficialul.
El a atras atenția că deficitul bugetar este în continuare prea mare.
Potrivit raportului, în ciuda crizei energetice, a existat o creștere constantă a activității, iar piața muncii începe să arate semne de relaxare.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică estimează o creștere a PIB-ului real cu 3,1% în 2024 și cu 3,3% în 2025.
Reformele în curs de derulare în domeniul pensiilor și alinierea vârstelor de pensionare cu noua lege a pensiilor vor îmbunătăți viabilitatea financiară pe termen lung a sistemului, notează experții evaluatori.
Indicatorii sectorului bancar sunt sănătoși, potrivit OCDE. De asemenea, se implementează noi inițiative pentru a elimina lacunele fiscale și pentru a consolida aplicarea legii.
Recomandările OCDE
OCDE recomandă în primul rând menținerea unei politici monetare stricte pentru a asigura alinierea inflației la ținta BNR.
La acest obiectiv se adaugă:
- reducerea deficitului bugetar și continuarea consolidării bugetare pentru a alinia politicile fiscale și monetare;
- stabilirea unui plan de consolidare fiscală pe termen mediu pentru a garanta sustenabilitatea finanțelor publice;
- continuarea utilizării analizei cheltuielilor pentru a îmbunătăți eficiența guvernamentală;
- evitarea subminării capacității administrației publice în contextul gestionării creșterilor salariale în domeniul public;
- continuarea implementării legislației existente privind utilizarea analizei cost-beneficiu pentru investițiile publice majore;
- continuarea eforturilor de modernizare a administrației fiscale pentru a îmbunătăți conformitatea și a crește veniturile fiscale;
- îmbunătățirea echității și eficienței sistemului fiscal și continuarea măsurilor în curs de desfășurare destinate eliminării excepțiilor fiscale sectoriale și extinderii bazei de TVA pentru o aplicare mai uniformă;
- continuarea implementării rapide și eficiente a fondurilor UE pentru a stimula productivitatea și nivelul de trai, având în vedere că tensiunile geopolitice în creștere din regiune ar putea afecta în continuare cererea.
Vă prezentăm datele din raportul OCDE:
Raportul arată că economia României s-a dovedit a fi rezistentă la șocurile externe după invazia Rusiei în Ucraina și criza energetică care a urmat. “Sarcina imediată pentru politica macroeconomică este de a controla inflația, care se situează cu mult peste țintă. Consolidarea fiscală ar completa o politică monetară mai strictă în ceea ce privește temperarea cererii. Cu toate acestea, creșterea angajamentelor de cheltuieli guvernamentale – inclusiv pentru apărare, reforma pensiilor și salariile din sectorul public – ar putea împiedica reabilitarea fiscală dacă nu se realizează reforme importante pentru a crește nivelul scăzut al veniturilor din taxe ale României”.
Este necesară o reformă eficientă a sistemului fiscal pentru a plasa datoria publică la un nivel sustenabil, fără a deraia creșterea economică rapidă necesară pentru convergența veniturilor, susține OCDE.
Raportul subliniază că consolidarea fiscală lentă a lăsat o mai mare parte din povara stabilizării condițiilor macroeconomice pe umerii Băncii centrale a României. O înăsprire semnificativă a politicii monetare a făcut ca Banca Națională a României (BNR) să majoreze rata dobânzii de politică monetară de la 1,25% la sfârșitul anului 2021 la 7% până în ianuarie 2023, cel mai ridicat nivel de la criza mondială de crizei financiare globale.
Creșterea PIB-ului real ar urma să se accelereze până la 3,1% în 2024 și 3,3% în 2025, rămânând ușor sub potențial. Creșterile pensiilor și reducerea presiunilor asupra costurilor vor susține veniturile reale ale gospodăriilor. Însă ratele ridicate ale dobânzilor, majorările de impozite și creșterea lentă a ocupării forței de muncă vor menține pe termen scurt creșterea consumului privat la niveluri moderate în comparație cu mediile istorice recente. Investițiile se vor menține la un nivel ridicat, susținute de proiectele de infrastructură finanțate de UE. Exporturile își vor reveni treptat, odată cu îmbunătățirea situației economice în Europa. O creștere a producției sub nivelul tendențial va limita crearea de locuri de muncă în următorii doi ani, menținând șomajul peste ratele de dinaintea pandemiei, pe măsură ce creșterea salariilor se va tempera.
Până în 2025, creșterea indicelui principal al prețurilor de consum va încetini la 3,7%, aproape de partea superioară a benzii-țintă a băncii centrale, arată raportul.
Acesta subliniază că riscurile la adresa perspectivelor sunt semnificative. Presiunile susținute asupra costurilor ar putea menține inflația la un nivel mai ridicat pentru mai mult timp decât se presupune în proiecții. Pe termen scurt, majorările taxei pe valoarea adăugată ar putea îngreuna limitarea creșterii ridicate a prețurilor.
„Progresul lent în corectarea dezechilibrelor fiscale ar putea contribui la deficite de cont curent mai mari și la o expansiune mai rapidă a datoriei publice a României. Într-o perioadă de creștere a ratelor dobânzii, acest lucru ar putea crește riscurile de ieșiri de capital destabilizatoare. O transpunere puternică a fondurilor UE în investiții ar stimula creșterea PIB-ului și ar îmbunătăți viitorul României. Este nevoie de prudență fiscală pentru a tempera cererea și a susține sustenabilitatea datoriei publice”, notează raportul OCDE
“Consolidarea fiscală a încetinit. Previziunile OCDE indică un deficit bugetar al administrației publice de 6% din PIB în 2023, o îmbunătățire modestă față de poziția bugetară din 2022 (6,3 % din PIB). În anul 2024, deficitul bugetar ar urma să se reducă și mai mult, până la 5,8% din PIB. Noile angajamente de cheltuieli, în special cele legate de reformele sistemului de pensii, ar trebui să contribuie la menținerea unor deficite bugetare extinse în următorii ani, depășind pragurile compatibile cu stabilizarea poverii datoriei publice. Acest lucru va împiedica România să iasă din procedura UE de deficit excesiv în 2024, așa cum se preconiza anterior. Într-adevăr, proiecțiile fiscale publicate în bugetul anual din decembrie sugerează că ieșirea României din procedura de deficit excesiv – care necesită un deficit sub 3% din PIB – nu va avea loc până în 2027″, se arată în raport.
Consolidarea fiscală ar putea fi și mai lentă dacă cheltuielile publice depășesc obiectivele sau dacă încasările fiscale sunt sub nivelul proiecțiilor bugetare, așa cum s-a întâmplat în ultimul an. Se preconizează că noile măsuri fiscale vor genera venituri suplimentare de aproximativ 1 % din PIB în 2024 (Consiliul Fiscal Român). De asemenea, guvernul se bazează pe o creștere a veniturilor din măsurile de consolidare a eficienței colectării impozitelor, în cazul cărora rezultatele pe termen scurt sunt dificil de prevăzut.
Consolidarea fiscală trebuie să continue, subliniază raportul. “Accesarea de către România a fondurilor UE în cadrul PNRR ar putea fi redus dacă țara continuă să nu atingă obiectivele de deficit bugetar convenite cu Uniunea Europeană”.
Există și alte motive importante pentru corectarea dezechilibrelor bugetare. Reducerea deficitelor bugetare ar sprijini eforturile băncii centrale. Deficitele mai mici ar contribui, de asemenea, la îmbunătățirea în continuare a contului curent, ar stabiliza povara datoriei publice și ar contribui la constituirea unor amortizoare fiscale pentru viitoarele șocuri adverse. Un plan credibil pe termen mediu este necesar pentru a consolida echilibrele fiscale și a asigura sustenabilitatea finanțelor publice ale României, notează raportul.
Un nou pachet fiscal anunțat la sfârșitul anului 2023 reduce excesele în cheltuielile agențiilor publice și ale întreprinderilor de stat. Noile măsuri lichidează comisiile speciale redundante, interzic achizițiile de mașini scumpe și telefoane mobile, și înăspresc normele privind achizițiile publice. Raportul OCDE arată că eforturile pentru a elimina risipa în guvern ar trebui să fie continuate prin revizuiri ale cheltuielilor.
Legea finanțelor publice din România a integrat analizele cheltuielilor în procesul bugetar. Cu toate acestea, până în prezent, aceste revizuiri au fost efectuate doar ocazional, subliniază specialiștii.
Este nevoie de o stabilire previzibilă și echitabilă a salariilor din sectorul public, arată OCDE.
“Prudența în stabilirea salariilor din sectorul public rămâne importantă. Remunerarea angajaților are o pondere mare în consumul guvernamental din România (28% în 2021, față de media UE de 20%). În urma protestelor din 2023, guvernul a acordat profesorilor creșteri salariale mai mari decât cele planificate, lucrătorilor din sectorul sanitar și altor angajați din sectorul public. Acordarea în continuare de salarii mari în sectorul public ar putea lărgi deficitele bugetare, alimentând în același timp o inflație mai mare a salariilor din sectorul privat. O prioritate a reformei este de a face ca salariile din sectorul public stabilirea salariilor din sectorul public să fie mai prudentă din punct de vedere fiscal, mai echitabilă și mai previzibilă”.
Efecte ale politicii fiscale:
Noile reforme ale sistemului de pensii sporesc presiunea fiscală pe termen scurt, dar ar trebui să îmbunătățească sustenabilitatea pe termen lung a sistemului public de pensii, se mai arată în raport.
Reforma sistemului fiscal poate crește veniturile și elimina denaturările inechitabile.
Specialiștii OCDE subliniază că România trebuie să obțină mai multe venituri fiscale și mai eficient decât în trecut. “Cu baze de impozitare înguste, subminate de evaziune, veniturile fiscale din România sunt scăzute în comparație cu cele internaționale. Impozite mai mari sunt necesare pentru a finanța prioritățile de cheltuieli emergente, menținând în același timp datoria publică gestionabilă”, arată raportul.
Pentru a limita impactul taxelor mai mari asupra creșterii economice, trebuie eliminate denaturările din
actualul sistem fiscal din România. Pentru a încuraja ocuparea forței de muncă, trebuie reduse, de asemenea, sarcinile fiscale mari care apasă asupra lucrătorilor slab calificați.
E necesară și îmbunătățirea colectării impozitelor prin modernizarea administrației fiscale
Ratele scăzute de respectare a obligațiilor fiscale afectează capacitatea României de a colecta venituri. Estimări recente sugerează că economia informală a țării rămâne mare (29 % din PIB în 2022).
Pregătirea trecerii la impozitarea progresivă a salariilor
Impozitele pe venitul personal din România nu contribuie prea mult la reducerea inegalității veniturilor, conform OCDE. Contribuțiile obligatorii reprezintă o mare parte din veniturile guvernamentale (37,3 % din încasările fiscale în 2022). România aplică un impozit forfetar de 10 % pe veniturile personale provenite din salarii și din majoritatea surselor de venituri din capital. În timp ce rata impozitului pe venitul persoanelor fizice (PIT) din țară este scăzută, ratele contribuțiilor totale ale angajaților, care acoperă sănătatea (10%) și pensiile (25%), sunt mai mari decât în majoritatea țărilor OCDE.
Reformele ar trebui să urmărească reducerea în timp a poverii fiscale asupra veniturilor angajaților cu salarii mici, arată raportul.
“România ar trebui să înceapă să pregătească o tranziție treptată către o impozitare progresivă a salariilor, care să completeze reformele privind transferurile care vizează reducerea inegalității veniturilor”, arată raportul.
Schimbarea sistemul de impozitare în imobiliare
Acesta abordează și necesitatea de creștere eficientă a veniturilor prin impozite pe bunurile imobiliare.
Menționăm că, potrivit planurilor actuale, impozitul pe proprietate pentru locuințele românilor va suferi modificări fundamentale din 2025, potrivit modificărilor impuse de către Legea nr. 370/2022. Diferența majoră în felul în care se vor calcula impozitele pe locuință stă în faptul că proprietarii trebuie să se pregătească să plătească o taxă în funcție de valoarea de piață a imobilului, în loc de criteriul suprafeței, cum este cazul în prezent
Raportul OECD subliniază că România obține puține venituri din impozitele recurente pe bunurile imobiliare (4% din veniturile fiscale în 2021).
Cotele de impozitare diferă pentru proprietățile rezidențiale și nerezidențiale, dar și pentru clădirile și terenuri. Ratele de impozitare a clădirilor depind de tipul de proprietate- persoană fizică sau o societate, o caracteristică care ar putea influența deciziile privind constituirea unei societăți.
Metode utilizate în România pentru evaluarea proprietăților și valoarea impozabilă a proprietăților sunt problematice, notează raportul.
În timp ce clădirile nerezidențiale sunt evaluate în funcție de valoarea lor de piață, valoarea impozabilă a locuințelor și a terenurilor se bazează pe suprafața unei proprietăți. Se fac ajustări pentru locație și caracteristici, inclusiv utilizarea unei proprietăți, tipul de clădire și vechimea structurilor, dar acestea nu reușesc să surprindă în mod adecvat valoarea de piață a locuințelor și a terenurilor (Banca Mondială, 2023[17]).
Impozitarea recurentă a proprietății în România poate fi îmbunătățită. Deși există argumente pentru impozitarea terenurilor și clădirile la rate diferite (OCDE, 2021[37]), evaluarea tinde să fie mai simplă atunci când ambele sunt evaluate împreună (OECD, 2021[38]).
Obligația fiscală ar trebui să fie determinată pe baza valorii de piață a unei proprietăți. Trecerea de la evaluarea bazată pe suprafață, așa cum se cere în PNRR-ull României, ar rezolva inechitățile, într-un sistem care recompensează proprietarii atunci când proprietățile lor sunt subevaluate.
Evaluarea bazată pe modele poate completa estimările bazate pe vânzări, în special în regiunile în care activitatea pieței imobiliare este limitată. O astfel de abordare este utilizată în Norvegia.
Creșterea proporțională a veniturilor provenite din impozitele pe proprietate ar putea reduce impactul total al sistemului fiscal asupra activității economice. Principalul avantaj al impozitării proprietății este că – spre deosebire de muncă și capital – terenul nu poate se poate deplasa. pentru a scăpa de impozitare.
Pe baza cererilor din PNRR, guvernul central ar trebui să ridice progresiv o limită inferioară a impozitului pe proprietate stabilit la nivel local.
Pentru a permite proprietarilor să planifice în avans și pentru a evita corecțiile majore ale pieței, modificările impozitului pe proprietate ar trebui să fie graduale. Impozitele pe proprietate ar putea fi stabilite în funcție de mijloacele de trai, cu rate mai mici aplicate celor mai puțin înstăriți, sau excluderea de la impozitare a unei părți din valoarea unei proprietăți, cel puțin pentru cei care au o singură proprietate. O reformă eficientă a impozitării proprietății depinde, de asemenea, de finalizarea cadastrului funciar național.
Știrea inițială
Studiul Economic 2024 pentru România elaborat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) va fi lansat, marţi, la Palatul Victoria, în cadrul unui eveniment găzduit de premierul Marcel Ciolacu, în prezenţa secretarului general al OCDE, Mathias Cormann.
„Obţinerea statutului de membru al OCDE rămâne cel mai important obiectiv strategic al României, după aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană, asumat de întreaga clasă politică. Guvernul României este deplin angajat să facă progrese atât în ceea ce priveşte dimensiunea ce implică reforme, modernizare, dezvoltare, cât şi printr-un dialog susţinut cu organizaţia şi cu statele membre”, a afirmat Ciolacu, potrivit unui comunicat al Guvernului.
Studiul Economic pentru România 2024 include o analiză macroeconomică a politicilor structurale, precum şi un capitol special dedicat unei tematici orizontale relevante. În cadrul ediţiei curente, capitolul special se axează pe decarbonizarea economiei, a precizat Guvernul.
Studiile economice ale OCDE sunt analize periodice, elaborate o dată la doi ani, ale economiilor statelor membre OCDE, statelor partenere şi candidate. De asemenea, studiul indică modalităţile de îmbunătăţire a performanţei economice generale, prin adresarea de recomandări specifice astfel încât să sprijine procesul de aliniere a României la standardele organizaţiei.
„Pentru România, aderarea la OCDE reprezintă un obiectiv major, de importanţă strategică. În calitate de stat candidat la OCDE, Studiul Economic 2024 reprezintă un instrument esenţial pentru evaluarea performanţei economice şi orientarea politicilor în domenii de o importanţă deosebită pentru România”, a transmis Guvernul.
În prezent, România se află în plin proces de aderare la OCDE, fiind evaluată în cadrul a 26 de comitete sectoriale ale organizaţiei conform Foii de parcurs ce stabileşte termenii şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească.
La evenimentul de la sediul Guvernului vor mai fi prezenţi membri ai Comitetului Naţional pentru Aderarea României la OCDE, reprezentanţi ai instituţiilor publice implicate în realizarea studiului, precum şi reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai sindicatelor.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
