Skip to content
Politică

Se vor elimina voturile din Parlament anti-justiție?

În noiembrie și decembrie anul trecut toți politicienii vorbeau în spațiul public despre necesitatea ca toate solicitările venite din partea procurorilor să fie acceptate. În februarie și martie anul acesta, adică la câteva luni distanță, lucrurile s-au schimbat, iar de la vorbele frumoase spuse la finele lui 2014 s-a ales praful.

Cazurile Vosganian și Borbely au dat peste cap planurile pentru noul an ale liderilor politici. De asemenea, președintele Klaus Iohannis a primit un semnal din partea Parlamentului că nu îi va fi subordonat, așa cum se lăsase impresia la finele anului trecut. Totodată, PNL s-a trezit cu o problemă mare pe cap tocmai din partea propriilor membri, deoarece în noiembrie 2014 liberalii erau cei care spuneau că PSD îi apără pe cei cu probleme, iar ei vor vota pentru ridicarea imunității pentru toți parlamentarii.

După votul în cazul Borbely, procurorul general Tiberiu Nițu a spus că ar trebui să se schimbe statutul deputaţilor şi senatorilor şi a legii privind responsabilitatea ministerială. Însă, nu pare de ajuns acest lucru, deoarece, în Capitolul V din Statutul Deputaților și Senatorilor, la articolul 21, alineatul 2, „imunitatea parlamentară poate fi ridicată numai de către Camera din care deputatul sau senatorul face parte, în conformitate cu prevederile art. 72 din Constituţie, republicată, şi potrivit procedurii prevăzute de regulamentul fiecărei”.

Așadar, imunitatea nu este doar un drept care este oferit parlamentarilor de regulamente și de statut. Această imunitate este prevăzută de Constituție la articolul 72, unde se precizează foarte clar că „deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.

Astfel, dacă s-ar produce modificarea regulamentelor și a statutului parlamentarilor, atunci tot ar fi o problemă. Ar trebui schimbată și Constituția. Iar aici este vorba de o decizie politică și cât de dornici sunt parlamentarii să renunțe la acest privilegiu.

O reacție normală la situația lui Borbely a venit din partea Laurei Codruţa Kovesi, care s-a declarat deranjată de deciziile Parlamentului. În acelaşi timp, ea îl contrazice pe Laszlo Borbely care a susţinut în faţa colegilor că procurorii nu aveau probe noi pentru a cere, a doua oară în trei ani, urmărirea sa penală.

De asemenea, față de voturile din Parlament apare în presă, mai de fiecare dată, reacția ambasadelor, însă nimeni nu ia în calcul faptul că aceste reacții sunt unele forțate de către presă, deoarece o reprezentanță diplomatică nu se poate amesteca în treburile interne ale unui stat. Spectaculoasele reacții ale ambasadelor SUA și Olanda au venit ca urmare a unor solicitări făcute de niște jurnaliști, la care ar fi putut să răspundă oricine din ambasadă. Iar răspunsul este unul în limita normelor diplomatice.

Totodată, a venit și din partea PNL o reacție, una cam fără rost. Ei solicitau simplificarea procedurilor din Parlament de ridicare a imunității. Oare cât de simplă ar trebui să fie procedura? Mai simplă decât să se dea un vot pentru sau împotrivă? De ce nu susțin liberalii direct eliminarea imunității?

Agitația care apare cu privire la voturile din Parlament are o rezolvare, însă ea trebuie să vină tot de la politicieni, deoarece politicienii sunt cei care pot propune modificarea Constituției și eliminarea imunității. Altfel, procurorii vor trebui să spere pe mai departe că parlamentarii vor aproba solicitărilor lor.

3 comentarii la “Se vor elimina voturile din Parlament anti-justiție?

  1. Imunitatea din Constitutie e o masura anti-abuz (si nu e vorba doar de procurorii DNA) dar nu trebuie sa fie abuzata chiar ea…

  2. In afara electoratului, nimeni, nici macar procurorii DNA (de capul lor sau la comanda, uneori externa), nu trebuie sa poata cenzura cariera politica a unui cetatean. Prin atitudinea asta razboinica se incalca principiul separatiei puterilor, asa ca tocmai „statul de drept”, prea mult si aiurea invocat, este calcat in picioare.

  3. Chiar daca jurnalistii in obraznicia lor au cerut un punct de vedere ambasadelor (fara rost), acestea ar fi trebuit sa se abtina: no comment!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *