Ministrul Energiei, Sebastian Burduja a fost invitat în platoul Puterea Știrilor unde a vorbit despre calitate sistemului energetic românesc și despre obiectivul României de a ajunge lider în regiune în ceea ce privește energia.
„Sunt câteva ingrediente esențială pentru a juca un rol de lider. Pe de o parte, sigur, poziția geografică a României ne avantajează. Suntem o țară cu ieșire la Marea Neagră. Putem exploata potențialul eolian din Marea Neagră. Înseamnă 75 de gigawați la nivel maxim, așa cum ne spune studiul Băncii Mondiale. Suntem o țară care are o tehnologie nucleară occidentală cum nu are nicio altă țară din regiunea noastră. Astăzi, Ungaria, Bulgaria și alte state din regiune depind de combustibili nucleari din Rusia. România, ca urmare a unei decizii din anii ‘70, merge către Canada atunci când are o nevoie în sectorul nuclear și merge în continuare către Canada, cu unitățile trei-patru. Canada ne-a finanțat cu 3 miliarde de dolari canadieni. Am fost personal la Ottawa și am semnat acest acord. Deci iată un argument în plus.
Apoi avem partea de solar-eolian. Banca Mondială a realizat niște hărți de potențial în acest sector și pe toate dimensiunile. România stă extraordinar de bine. De exemplu, în Dobrogea nu mai poți construi capacități noi, pentru că nu duce rețeaua și trebuie să investim în modernizarea rețelei”, a spus Sebastian Burduja.
Proiectul Tarnița-Lăpuștești
Ministrul a vorbit și despre potențialul hidrocentralelor, în special proiectul Tarnița-Lăpuștești.
„Avem totodată potențialul acesta pentru hidrocentrale cu pompaj. Asta înseamnă proiectul Tarnița-Lăpuștești. Noi trebuia să îl facem de 30-40 de ani. Este o baterie verde care îți produce energie electrică atunci când ai nevoie să ai energie în plus în sistem, iar când ai un gol de consum, produce solarul, produce eolianu, produce centrala de la Cernavodă.
Deci și din perspectiva asta, România are potențial. Da, e un proiect ambițios. Alte state au avut nevoie de 8-10 ani de zile pentru a pune în exploatare, pentru a pune în funcțiune o asemenea hidrocentrală cu acumulare prin pompaj. La Tarnița, noi ne-am apucat de studiu de fezabilitate, e acum pe portarul de achiziții publice, o valoare de 3,5 milioane euro și căutăm un proiectant foarte bun cu care să semnăm, sper, până la finalul anului, în funcție de contestații, să putem da drumul la treabă, pentru că acolo, deși s-a vorbit de 30-40 de ani de acest proiect, s-au făcut și studii. Ultimul studiu de fezabilitate serios era din 2008. Pur și simplu nu poți să construiești pe un studiu de acum aproape 20 de ani. Realitatea din care s-a schimbat acest proiect, de ce nu a existat interes?
Cred că a fost interes, poate n-a fost suficientă competență, nu a existat un consens pentru nevoia de a-l face. Miniștrii au avut viziuni diferite cu privire la această investiție. Nu e o investiție ieftină, înseamnă câteva miliarde de euro, dar e timpul lui. E timpul acestui proiect. Și nu e singurul. E un proiect în stadiu chiar mai avansat la Bicaz, pe lacul Izvorul Muntelui”, a declarat Sebastian Burduja.
Un mix energetic
Ministrul este de părere că România trebuie să își asigure un mix energetic în următorii ani.
„Apoi avem gazul iarăși combustibil de tranziție. În Uniunea Europeană să înțeleagă faptul că nu poți să renunți la cărbune și noi renunțăm la aproape 5000 de megawați pe cărbune în următorii ani și să nu pui nimic în loc, pentru că acolo vorbim iarăși de o producție în bandă, o producție constantă, așa cum e producția de energie nucleară. Nu poți să suplinești producția în bandă doar cu producție intermitentă, solar-eoliană. Acum, da, trebuie să marșăm în pas cu Europa, dar trebuie să ne jucăm și cărțile noastre și ceea ce noi am susținut constant la Bruxelles este să dea fiecărei țări posibilitatea de a-și face propriul mix energetic. Sigur, avem obiectivul de termen lung, vrem neutralitate climatică.”, a spus ministrul.
Independența energetică
Sebastian Burduja a vorbit totodată despre importanța obținerii independenței energetice de către România.
„Pe de o parte, sigur că e un motor al dezvoltării economice. N-ai energie, n-ai dezvoltare, n-ai locuri de muncă, n-ai prosperitate. De asemenea, când depinzi de energie de la ceilalți, ești vulnerabili. Și am văzut cu toții că Federația Rusă n-a ezitat deloc de-a lungul anilor să folosească energia ca o armă de șantaj sau ca o armă a unui război hibrid și au continuat să o folosească de multe ori în raport cu Republica Moldova, cu frații noștri de peste Prut sau în raport cu Europa Centrală, care depinde în continuare de livrări de gaz rusesc, mult mai puțin decât înainte de izbucnirea războiului. Deci e clar această reziliență. Capacitatea proprie de a te susține este importantă în sectorul energetic.
Sunt două concepte aici independență energetică și securitatea energetică. Independență energetică înseamnă să-ți acoperi din propriile resurse, din producția proprie, necesarul de consum la energie electrică. Anul acesta România a fost net exportator, deci noi am produs mai mult decât am consumat. E adevărat, poate a scăzut și un anumit consum în zona de consumatori industriali, anumite mari capacități au redus motoarele sau chiar s-au închis pentru o perioadă după pandemie. Vorbesc de marii consumatori de energie oțel, aluminiu, îngrășămintele chimice. În zona de gaze iarăși suntem independenți deja. Deci noi folosim și trecem iarna cu ceea ce am produs din producție internă, ceea ce vom produce pe timp de iarnă și ceea ce am înmagazinat, cele 103 și ceva miliarde de metri cubi.
Sigur, noi ne propunem să creștem consumul de energie și consumul de gaze. Pe partea de gaze avem promisiunea proiectului Neptun ce a intrat într-o linie dreaptă. După ani de zile de ezitări, OMV Petrom și noul partener Romgaz, care a preluat, dacă țineți bine minte participația de la Axon și a investit acolo, au luat decizia finală de investiții și din 2027 noi vom produce doar din Neptun Deep cât consumăm la nivelul întregii țări. Noi vom avea practic mai mult decât dublu față de ceea ce consumăm astăzi în 2027. Asta înseamnă că vom avea gaz pentru industrie și ne dorim să folosim gazul cât mai mult în industrie, industria pharma, în producția de îngrășăminte chimice, deci în acele produse cu valoare mare adăugată”, a spus Sebastian Burduja.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
