Skip to content
Economie

Seceta face ravagii în agricultură. Pierderea la pomii fructiferi timpurii se duce până la 70%, dar este afectată mult și vița de vie

Facebook/CramaRegalVin

Pierderea medie a producţiei la culturile de toamnă, respectiv grâu, rapiţă, orz şi orzoaică, din cauza secetei depăşeşte 30% faţă de un an normal, în timp ce la pomii fructiferi timpurii se duce către 70%, afirmă Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) „Gheorghe Ionescu-Şiseşti.

„Peste tot în ţară situaţia nu este bună, iar în unele locuri este chiar dramatică, pentru că sunt pierderi de 100% la culturile de toamnă. În zona Dobrogei, dacă nu va fi ploaie, vor fi probleme mari şi la culturile de primăvară. În unele părţi ale Dobrogei nu a plouat aproape deloc, iar în altele ploile au fost de multe ori extreme, nefavorabile. Sunt probleme mari pentru că nu există aprovizionare a solului cu apă, iar consumul de apă se măreşte, cu atât mai mult cu cât am vazut densităţi destul de mari semănate la culturile de primăvară. La culturile de toamnă media pe ţară a pierderilor depăşeşte depăşeşte 30% faţă de un an normal. Pierderi există practic peste tot, inclusiv în zonele unde s-au făcut tehnologii de cea mai înaltă clasă la cultura grâului, iar la rapiţă sunt zone foarte întinse în care pierderea este mai mult de jumătate„, a declarat pentru AGERPRES preşedintele ASAS, fost ministru al Agriculturii.

" "

Acesta susţine că sunt foarte puţine zone în ţară unde este „cât de cât o normalitate”, respectiv în partea de nord-vest a ţării, începând de la Oradea către Satu Mare, în nordul Moldovei şi în Câmpia de Vest, locuri în care a mai plouat, dar nu suficient nici în aceste regiuni, respectiv astfel încât să nu fie deloc afectate culturile.

În ceea ce priveşte pomii fructiferi, mai ales cei timpurii, Tabără susţine că pierderea ajunge până la 70%, aceştia fiind afectaţi, în primul rând, de temperaturile scăzute din primăvară.

„Noi am avertizat încă din 20 martie, pentru că ne-au semnalat staţiunile din Dobrogea, că a scăzut temperatura până la minus 7 – minus 9 grade Celsius şi practic tot ce a fost floare la speciile timpurii, începând cu cais, piersic, cireş şi chiar prun, au fost afectate de acest îngheţ, iar în unele locuri în totalitate. În partea de vest a ţării, la Curtici de exemplu, aproape 100% caişii nu mai produc în acest an. Astfel, la pomii fructiferi timpurii pierderea se duce până la 70%. Practic, în România, în puţine locuri există caise„, a menţionat Tabără.

Pe de altă parte, temperaturile scăzute din primăvară nu au afectat foarte mult viţa de vie, dar sunt efecte negative „incredibile” din cauza secetei.

„Cultura viţei de vie nu a fost foarte mult afectată de temperaturile scăzute din primăvară, doar în puţine cazuri, dar sunt efecte incredibile din cauza secetei la viţă de vie. La staţiunea Bujoru, şi în toată zona Constanţei, sunt probleme la evoluţia lăstarilor de pe corzile lăsate pentru rod şi nu vor fi producţii la nivele de competitivitate în aceste an, chiar dacă unele vor fi de calitate, însă există o extrem de mare neuniformitate în evoluţia plantei de viţă de vie. Probleme sunt nu numai în sudul ţării, ci şi în alte zone”, a adăugat preşedintele ASAS.

În privinţa culturilor de primăvară, fostul ministru al Agriculturii spune că în multe locuri din ţară acestea „au răsărit bine”, iar zonele cu probleme din cauza secetei sunt în prezent limitate.

„Culturile de primăvară trebuie să le urmărim, ele au răsărit bine în multe locuri, doar în cele unde s-a greşit tehnic nu au răsărit sau unde a fost secetă mare, dar deocamdată sunt zone mai limitate din acest punct de vedere. Porumbului îi place să aibă după răsărire temperaturi mai ridicate, iar seceta nu a influenţat deocamdată foarte mult porumbul decât acolo unde nu a fost deloc apă după răsărire. Avem însă un alt fenomen, de exemplu la Lovin, unde temperaturile scăzute din luna aprilie, când grâul era în burduf, au omorât jumătate din spice. Un fenomen pe care nu l-am mai văzut de foarte mulţi ani. Şi acesta nu a afectat doar 2-3% ci merge până la 20-30% în lan şi doar jumătate din spic este fertil. Temperaturile scăzute din martie şi aprilie au fost distrugătoare”, a explicat Valeriu Tabără.

Potrivit sursei citate, în această iarnă nici cerealele de câmp nu au fost călite să reziste la temperaturi scăzute, în condiţiile în care temperaturi de minus 9 – minus 10 grade Celsius nu reprezintă o problemă pentru grâu, dacă este călită cultura, însă, în caz contrar, pot deveni periculoase şi temperaturi de minus 4 – minus 5 grade Celsius. „În această iarnă nu au fost nici zăpadă şi nici temperaturi prea scăzute, iar cultura grâului trebuia să treacă printr-o perioadă de temperaturi scăzute, încet, treptat, acumulat. Astfel, culturile pot rezista şi până la minus 30 de grade Celsius, mai ales dacă au un strat acoperitor de zăpadă. Dar dacă ele nu se călesc şi nu trec prin faza de temperaturi scăzute, iar în iarna aceasta nu au fost decât excepţii, atunci primul ger care a venit le-a afectat în totalitate, mai ales în sud, unde au îngheţat absolut în totalitate, deşi normal ele ar fi trebuit să reziste la minus 15 şi către minus 18 grade Celsius„, a subliniat preşedintele ASAS.

Comentând deciziile luate de autorităţi în această perioadă, Tabără spune că aceste comisii de evaluare a pagubelor din cauza secetei „nu s-au mişcat deloc cum trebuie”, deoarece trebuiau să termine demult aceste evaluări. „Fenomenele era previzibile din luna februarie şi au fost avertizaţi încă de atunci. Mai mult, toate instituţiile au rămas blocate şi prin măsurile luate împotriva coronavirus, deşi în Ordonanţele militare, la intervenţiile noastre, s-a dat libertate în agricultură, inclusiv instituţiilor care se ocupau de agricultură. Au început foarte târziu evaluările, încă mai fac evaluări şi acum este foarte greu de recuperat. Se puteau recupera unele pierderi de către fermieri dacă aceste evaluări erau făcute rapid şi se lua o decizie. Este inacceptabilă o astfel de situaţie”, afirmă fostul ministrul al Agriculturii.

O altă problemă, în opinia sa, este cea legată de faptul că „stau să se sfătuiască prea mult în privinţa compensării pierderilor”, deşi aceasta trebuie să fie o prioritate absolută, astfel încât fermierii să aibă timp să pregătească culturile de toamnă.

„De asemenea, este o mare problemă cu sămânţa şi am avertizat Ministerul Agriculturii. Noi le punem la dispoziţie tot potenţialul de cercetare pentru a avea sămânţa necesară în toamnă, deoarece producţiile din acest an sunt scăzute. În foarte multe zone de mare favorabilitate pentru grâu, din cauza secetei, nu s-a putut realiza producţia seminceră şi este într-adevăr o mare problemă„, avertizează Valeriu Tabără.

Pe de alte parte, preşedintele ASAS a spus că nu înţelege de ce „ne-am ales cu o moţiune împotriva ministrului Agriculturii, dacă în Parlamentul României nu s-a putut legifera, obliga prin lege, să se dea despăgubiri în sumă forfetară”, pentru toţi cei care au avut de suferit de pe urma secetei, şi care să acopere cel puţin 80 – 90% din cheltuielile fermierilor.

„La realizarea unei producţii de grâu de 7-8 tone la hectar cât au planificat pentru acest an mulţi fermieri, valoarea de la care trebuie stabilit cuantumul despăgubirilor este între 3.500 şi 4.000 de lei, atât e devizul. Trebuie să te uiţi la acest deviz când calculezi despăgubirile. Apare însă o mare slăbiciune a fermierilor, pentru că un singur an de secetă îi pune în dificultate colosal din punct de vedere financiar, deoarece sistemul bancar nu le este favorabil, ei lucrează prin IFN-uri, ceea ce nu este normal. Fermierii noştri sunt decapitalizaţi, ei nu îşi pot valorifica producţia astfel încât să poată obţine venituri de durabilitate, şi foarte mulţi sunt în criză. E posibil să avem o problemă cu stocurile şi să asistăm în toamnă la creşteri de preţuri”, a arătat şeful ASAS.

Acesta a reamintit situaţia legată de stocurile de alimente, menţionând că are „mari îndoieli” în ceea ce priveşte cunoaşterea reală a stocurilor din rezervele de stat.

„Repet, eu am mari îndoieli că la această dată se cunosc stocurile. Mai mult, mi se pare o aberaţie, dacă este adevărat că rezervele de stat cumpără grâu prin intermediari cu peste 900 de lei tona, în timp ce preţul de piaţă este 0,65 şi 0,75 lei pe kilogram, adică cel mult 750 de lei tona. Diferenţa aceasta ar trebui să meargă direct la fermieri nu la intermediari, de aceea trebuie să ştim exact ce rezerve avem. Şi acest lucru se întâmplă nu numai la grâu, ci şi la ulei, la floarea soarelui. Mi se pare un mare haos în piaţa românească şi mai ales o neglijare în sistemul de rezerve şi nu numai de surse pentru asigurarea rezervelor, dar este valabil acest lucru şi pentru supermarketuri, respectiv de unde se aprovizionează şi cât este durabilitatea bazei de aprovizionare”, avertizează Tabără.

Măsurile propuse autorităţilor de către preşedintele ASAS vizează în primul rând asigurarea materialului biologic pentru reluarea normală a procesului de producţie agricolă 2020-2021, încheierea rapidă a bilanţului pierderilor şi stabilirea rapidă a cuantumului despăgubirilor astfel încât fermierii să ştie ce au de făcut. „Sunt probleme extraordinar de mari la furaje, sunt pierderi care trebuie compensate, nu numai la culturile de câmp ci şi la cele legumicole şi pomicole. La nivel de ţară s-ar impune să se stabilească rapid cuantumul despăgubirilor, câţi fermieri au pagube 100%, câţi 20 sau 30%, pentru că toţi au pierdut. De asemenea, trebuie să se ştie exact de unde se iau aceşti bani, dacă se lucrează cu sistemul bancar, dacă se primesc prin APIA etc.„, a afirmat Valeriu Tabără.

Pe de altă parte, o propunere de perspectivă ar fi refacerea raportului dintre sectoarele agricole – vegetal cu animal -, pentru că România continuă să fie tributară importului de carne de porc, deşi este un producător important de cereale.

„Nu se poate să fim tributari importurilor de carne de porc, fiind producători importanţi de cereale, este inadmisibil. Suntem la porc într-o nesiguranţă colosală. Trebuie luate măsuri de a nu mai limita dezvoltarea agriculturii. Tot sistemul sanitar-veterinar trebuie să îşi revadă atribuţiile. Aceştia nu au numai atribuţii de control, ci au atribuţii pentru sănătate animală, pentru dezvoltarea sectorului de producţie animală. Repet, este inadmisibil să ceri lichidarea de gospodării, în loc să te duci să dai norme pe care ei trebuie să le respecte şi să închidă orice piaţă din zonele regionale unde se face comerţ ilicit noaptea, peste dealuri”, a mai spus fostul ministru al Agriculturii.

Potrivit analizei costurilor realizate de cercetătorii ASAS pentru acordarea despăgubirilor către fermierii afectaţi de secetă, evaluarea pagubelor şi a pierderilor la rapiţă trebuie să înceapă de la limitele de costuri de 3.100 – 3.200 lei/hectar. De asemenea, la grâul de toamnă, evaluarea pierderilor şi stabilirea cuantumului de despăgubire trebuie să pornească de la limitele de costuri necesare realizării de producţii de grâu pentru consum de la intervalul de deviz de 3.500 – 4.000 lei/hectar.

În data de 4 iunie, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat că au fost întocmite procese verbale de constatare a pagubelor produse de secetă pe o suprafaţă de 1,3 milioane de hectare, din cele 2,9 milioane care au fost însămânţate în toamna anului trecut. Judeţele cele mai calamitate sunt: Constanţa, cu 329.000 hectare, Tulcea cu 122.000 hectare, Botoşani -105.000 hectare, Ialomiţa – 103.000 hectare, Timiş – 75.000 de hectare şi Buzău, cu 69.000 de hectare.

" "
" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *