Secretarul de stat din cadrul Ministerului Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, a vorbit la „Puterea știrilor” despre rezultatele măsurătorilor pe Canalul Bîstroe. Potrivit oficialului, aceste rezultate au ajuns în acest moment la Ministerul de Externe și la Ministerul Mediului, cele două instituții urmând să ia măsurile care se impun.
PS News: Ce se mai aude de măsurătorile pe Canalul Bîstroe? Care sunt datele pe care le are acum în mod oficial Ministerul Transporturilor?
Ionel Scrioșteanu: Misiunea pe care am avut-o, de fapt împuternicirea pe care am avut-o din partea domnului vicepremier și a Ministerului de Externe a fost de a negocia două direcții cu partea ucraineană și aici prima a fost oprirea oricărei forme de dragaj pe zona Chilia-Bîstroe, iar cea de-a doua de a permite României să execute măsurători pe brațul și pe Canalul Bîstroe. Prima am obținut-o din prima rundă de negocieri, atunci când am avut întâlnirea trilaterală în Ucraina, de față cu Comisia Europeană, iar în legătură cu cea de-a doua, am obținut mai mult decât am avut în prima solicitare, pentru că în total au fost măsurate Brațul Chilia în totalitate, încă două brațe exclusiv pe teritoriul ucrainean, e vorba de Solomonov și încă un braț secundar care se desprinde și reintră în Chilia, plus acest braț și canalul Bîstroe. Într-adevăr, măsurătorile s-au făcut și cu tehnică românească, cele trei nave pe care le-a pus AFDJ-ul la dispoziție și specialiștii necesari. Participând experții ucraineni pe navele noastre și pe teritoriul exclusiv ucrainean, pe zona de Bîstroe și Solomonov s-a folosit acea navă pusă la dispoziție de partea ucraineană la care au participat și experții români. Am finalizat aceste măsurători, am preluat datele brute și de la partea ucraineană și au fost interpretate de experții AFDJ. Au fost comunicate săptămâna trecută Ministerului Transporturilor și Ministerul Transporturilor a recomunicat către Ministerul de Externe și către Ministerul Mediului. Practic, aici s-a închis ceea ce am avut ca mandat și, mai departe, Ministerul de Externe și Ministerul Mediului, folosind aceste date interpretate, o să le suprapună cu partea de relații internaționale și convenții internaționale. Ministerul va merge să evalueze și să vadă dacă și cum se poate constata dacă există sau nu, sau o să fie sau nu impact asupra mediului și dacă sunt ceva măsuri de luat.
PS News: A fost adâncit la 7 metri canalul Bîstroe? Puteți lămuri acest aspect?
Ionel Scrioșteanu: Eu am fost doar pe partea tehnică de negociere, de transmitere de date mai departe. Dragaje au fost, am văzut. Au plecat după ce am avut acea primă întâlnire. Draga Hageman, care era în proximitatea Mării Negre, acolo la gura Bîstroe, și cealaltă dragă mai mică, care era în zona Solomonov, au părăsit zona.
PS News: Când vom afla rezultatele oficiale?
Ionel Scrioșteanu: Rămâne să vedem. Poate Ministerul de Externe sau Ministerul Mediului să comunice. De fapt, pe noi ne interesează dacă s-au încălcat sau nu convenții internaționale sau care sunt efectele în sensul ăsta, iar pe zona de mediu dacă sunt sau nu efecte ca urmare a acțiunilor Ucrainei. Eu cred că soluția optimă pe care trebuie să o avem în România în sensul ăsta este dezvoltare canalului Sulina, așa cum am convenit și cu Ucraina și cu Comisia Europeană. Canalul Sulina trebuie dezvoltat și noi am demarat un proiect și sper până în toamnă să se finalizeze. Este un proiect de semnalizare optimizată a canalului Sulina, care va permite și circulație pe timp de noapte și care va crește siguranța pe canalul Sulina și practic o să ducem cu peste 60% în plus traficul pe Canalul Sulina, ceea ce ar trebui să fie de ajuns să preluăm toate navele care sunt generate de toate porturile care sunt la Dunăre în această zonă, fie că sunt ucrainene, românești sau portul moldovean de la Giurgiulești. Ăsta e soluția cea mai bună, agreată și de Comisia Europeană, pentru că ei finanțează acest proiect, agreată și de Ucraina.
Măsurătorile pe Bîstroe ar confirma o adâncire a canalului
Măsurătorile efectuate de experți pe Canalul Bîstroe ar fi confirmat faptul că partea ucraineană a făcut dragaje de adâncire, de la 4 la 7 metri, pentru a permite navigația navelor de mare tonaj. Contactat de PS News, europarlamentarul PSD Victor Negrescu a explicat că, pe baza datelor culese la măsurători, România, Ucraina și Uniunea Europeană vor analiza în ce măsură lucrările de dragaj au impact asupra biosferei Delta Dunării. Dacă acest lucru se va confirma, potrivit acordurilor internaționale, partea ucraineană „va fi obligată să revină în parametrii prin care mediul să nu fie afectat”.
„Există date care au fost prelucrate împreună de partea românească și ucraineană. Urmează un dialog diplomatic în baza respectivelor date și în baza punctelor de vedere exprimate de experți recunoscuți de ambele părți și de Uniunea Europeană. Se va vedea în ce măsură acele date au un impact asupra mediului sau nu. Dacă se confirmă că acele date au un impact asupra mediului, Ucraina, conform acordurilor internaționale, va fi obligată să revină în parametrii prin care mediul să nu fie afectat. Eu zic că e foarte important acest dialog, foarte important să-i ascultăm pe experți, foarte important că România și ministrul transporturilor au ridicat acest subiect și că, iată, avem o reacție și că avem inclusiv sprijinul Uniunii Europene pe această tematică ridicată de România. Dar nu aș asocia această discuție cu alte tipuri de interpretări populiste, cu exagerări sau alte chestiuni de genul acesta. Noi trebuie să rezolvăm situația și mă bucur că autoritățile din România sunt concentrate tocmai pe rezolvarea situației și protejarea Deltei Dunării. Eu mă bucur că am putut să atrag atenția decidenților europeni asupra nevoii de a ne susține în această privință”, a declarat Victor Negrescu pentru PS News.
Europarlamentarul social-democrat a subliniat, însă, că ajutorul oferit Ucrainei este „necesar și trebuie să continue”.
„Acest sprijin oferit Ucrainei de toate statele democratice este unul esențial, unul necesar, pentru că ce se întâmplă în prezent în Ucraina, atacurile și războiul declanșat de Federația Rusă, contravine legislației internaționale și tuturor normelor democratice pe care le susținem la nivel internațional. Mai mult, România a oferit un suport amplu Ucrainei și acest lucru va continua. Subiectul ce ține de canalul Bâstroe nu are legătură cu acest sprijin internațional, ci are legătură cu o problematică de mediu ce trebuie rezolvată în cadrul legal existent cu respectarea legislației internaționale și acordurilor care există în prezent cu Uniunea Europeană. Prin interpelarea pe care am făcut-o Comisiei Europene, instituțiile europene arată că sprijină România în acest demers, în dialogul pe care îl poartă cu partea ucraineană și că au identificat cele mai bune soluții în așa fel încât Delta Dunării să fie protejată, partea ucraineană să își poată îndeplini obiectivele în ceea ce înseamnă transportul mărfurilor din Ucraina, iar Canalul Bâstroe să nu depășească în adâncime elementele deja stabilite în acordurile internaționale. Eu sunt convins că din acel dialog în trei părți, Uniunea Europeană, România și Ucraina, se va identifica o soluție adecvată și nu aș amesteca lucrul acesta cu alte componente. Mai mult decât atât, canalul Bîstroe nu a fost integrat în programele europene de transport ca urmare a faptului că Executivul european a consultat, conform Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene, România, iar România s-a opus acestui lucru”, a adăugat Negrescu.
