Ședință de Guvern pe măsurile fiscale. Ce șanse are o moțiune de cenzură

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Executivul condus de Marcel Ciolacu se va reuni miercuri, începând cu ora 17:00, într-o ședință de Guvern axată pe Legea privind noile măsuri fiscale, pentru care Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament.

Potrivit calculelor coaliţiei, săptămâna viitoare, marţi sau miercuri, premierul vrea să vină în faţa Legislativului cu proiectul de asumare a răspunderii.

Şedinţa de Guvern va avea loc de la ora 17.00, urmând să se discute în primă lectură Legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung.

Este posibil ca proiectul să sufere modificări, după ce UDMR a anunţat deja că nu este de acord cu toate măsurile din pachet, iar semnăturile UDMR contează în şansele Opoziţiei de a depune o moţiune de cenzură în Parlament. De altfel, deputatul PNL Daniel Constantin a anunțat marți, în emisiunea Puterea Știrilor, că s-au făcut câteva obersvații la pachetul de măsuri fiscale, după discuțiile pe care premierul Marcel Ciolacu le-a avut cu UDMR și minorități.

Coaliţia ia în calcul ca premierul să se prezinte săptămâna viitoare, marţi sau miercuri, în Parlament, pentru a-şi asuma răspunderea pe pachetul de măsuri.

Ce prevede Constituţia și ce șanse are o moțiune de cenzură

Articolul 114 din Constituţie – Angajarea răspunderii Guvernului – prevede că Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113. Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.

Art. 114 – Angajarea răspunderii Guvernului

(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.
(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, afirmă, marţi, că pachetul de măsuri fiscale propus de Executiv are multe improvizaţii, unele fiind de neacceptat. UDMR va trimite propunerile sale Guvernului şi aşteaptă ca acestea să fie luate în considerare la elaborarea versiunii finale a proiectului.

Trecerea unei moțiuni de cenzură la votul din Parlament este un scenariu aproape imposibil. Chiar dacă opoziția ar reuși să strângă semnăturile pentru o moțiune de cenzură, matematica parlamentară arată că acest demers ar fi un eșec total pentru partidele din opoziție.

Cum arată calculele:

Potrivit Constituției, este nevoie de 117 de semnături pentru depunerea moțiunii de cenzură (1/4 din totalul de 465 de parlamentari) și de 234 de voturi „pro” în Parlament pentru a da jos Guvernul Ciolacu.

La un prim calcul, USR (64 de parlamentari), Forța Dreptei – 16 și  REPER – 20 nu ar reuși nici măcar să obțină minimul necesar depunerii unei moțiuni de cenzură. În schimb, acest lucru ar putea să se întâmple doar dacă lor li se vor alătura și cei de la AUR (40 de parlamentari), dar chiar și așa nu ar avea voturile necesare să dea jos Guvernul condus de Marcel Ciolacu. Voturile de care astăzi ar beneficia o opoziție formată din toate partidele, cu excepția celor aflate la Putere, ar fi aproximativ 169, cu 65 mai puține decât minim necesar adoptării unei moțiuni de cenzură în Parlament.

Amintim că ultima moțiune de cenzură care a condus la căderea unui guvern în această legislatură a fost în septembrie 2021, când USR și AUR au dat jos Guvernul condus de liberalul Florin Cîțu. Decizia USR-PLUS la acel moment de a vota umăr la umăr cu partidul lui George Simion, pe care-l catalogaseră înainte drept extremist, a fost declanșată de demiterea ministrului de Justiție – Stelian Ion.

Cabinetul Cîțu a picat pe 5 octombrie 2021, la aproape un an de la instalare. A fost cel mai mare scor din istoria votului din Parlament de la căderea unui guvern în România – 281 de voturi pentru demitere. A urmat, la peste o lună, votul Cabinetului de coaliție PNL-PSD-UDMR, ulterior fără UDMR, condus alternativ, din 25 noiembrie 2021, de liderii celor două partide: Nicolae Ciucă și, în prezent, Marcel Ciolacu.

Ce conține pachetul cu măsurile fiscale

Proiectul de lege privind noile măsuri fiscale, pentru care Guvernul ar urma să îşi asume răspunderea în Parlament, prevede impozit pe cifra de afaceri, impozit suplimentar de 1% pentru instituţiile de credit, eliminarea unor facilităţi pentru angajaţii din IT şi construcţii, reducerea numărului total de funcţii de conducere, condiţionează acordarea voucherelor de vacanţă de nivelul salariului, limitează nivelul sporurilor. De asemenea, majorează acciza la alcool şi tutun şi instituie impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare.

Legea mai instituie o cotă de impunere de 70% pentru veniturile nejustificate. Impactul bugetar al acestor măsuri, cele fiscale intrând în vigoare de anul viitor, va fi de aproape 20 miliarde lei în 2024, de peste 23 miliarde în 2024, de peste 25 miliarde în 2025 şi 2026 şi de aproape 23 miliarde lei în 2027. Pentru anul acesta, prin măsurile de reducere a chletuielilor bugetare se asigură un impact de doar 631 milioane lei. Documentul a fost făcut public marţi dimineaţă de Ministerul Finanţelor.

Autor

  • Marinela Anghelus

    Redactor-șef PS News, coordonează echipa de jurnaliști ai PS News din 2017. Are o experiență de peste 8 ani în presa online. Înainte de a intra în presă, a ocupat poziția de consilier parlamentar pentru 2 ani, în perioada 2013-2015. În aceeași perioadă a făcut parte din echipa de specialiști digitali ai unei mari corporații din Statele Unite ale Americii - Lotus Interworks. Este absolventă a Facultății de Științe Politice a Universității București și a unui master de Relații Internaționale și Studii Europene la aceeași facultate. Ulterior, a urmat și cursuri de prezentator TV la Academia „Studiourile Buftea”.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: