UPDATE Centrala electrică cu ciclu combinat (CECC) de la Brazi, din judeţul Prahova, care asigură aproximativ 10% din energia electrică produsă în ţară, cu emisii de CO₂ semnificativ reduse faţă de centralele pe cărbune, a fost oprită, marţi, din cauza lipsei alimentării cu apă. Oprirea centralei are loc pe fondul crizei apei, cauzată de creşterea turbidităţii în barajul Paltinu, care asigura furnizarea apei către platforma industrială.
Centrala electrică de la Brazi, din judeţul Prahova, considerată ca având „un rol esenţial în asigurarea stabilităţii reţelei de electricitate şi în securitatea aprovizionării cu energie” a fost oprită, marţi, au declarat pentru News.ro surse din administraţia locală din judeţul Prahova.
Informaţia este confirmată de datele publicate de Transelectrica privind indisponibilităţile programate sau accidentale ale unităţilor de producţie cu putere instalată mai mare sau egală cu 100 MW.
Potrivit unui document public al Transelectrica, retragerea din funcţiune a centralei de la Brazi este catalogată drept una „accidentală”, motivul retragerii fiind „debitul redus de apă, tehnologică datorită unor avarii comunicate de Apele Române” printr-o adresă datată 2 decembrie.
Acelaşi document precizează că două dintre cele trei turbine pe gaze naturale, cu capacităţi instalate de 306, respectiv 262,95 megawaţi au ca interval programat de oprire 2 decembrie ora 12:00 – 4 decembrie, ora 1:00. A treia turbină pe gaze naturale, cu capacitate instalată de 262,95 megawaţi are ca interval programat de retragere din funcţiune 3 decembrie ora 12:00 4 decembrie ora 01:00.
Pusă în funcţiune în 2012, în urma unei investiţii de 530 milioane EUR, centrala electrică cu ciclu combinat de la Brazi are o capacitate instalată de 860 MW şi este compusă din două turbine pe gaze naturale, fiecare cu o capacitate de 290 MW, două cazane de recuperare şi o turbină cu abur cu o capacitate de 310 MW, potrivit datelor oficiale ale Petrom.
„Cu o flexibilitate ridicată şi capacitate de pornire rapidă, centrala de la Brazi joacă un rol esenţial în asigurarea securităţii aprovizionării cu energie în România, acoperind aproximativ 10% din energia electrică produsă în ţară. Pe lângă beneficiile operaţionale, centrala de la Brazi are emisii de CO₂ semnificativ mai reduse comparativ cu centralele clasice pe bază de cărbune”, se arată în prezentarea centralei, făcută pe site-ul companiei.
Anul trecut, centrala de la Brazi a acoperit, conform datelor furnizate de OMV Petrom, 10% din electricitatea generată în România, având o producţie anuală de aproximativ 5 terawaţi oră (TWh) cu emisii la jumătate comparativ cu o centrală pe cărbune cu putere similară.
În ceea ce priveşte securitatea energetică, producătorul Petrom subliniază că centrala de la Brazi „asigură o sursă stabilă şi fiabilă de energie electrică, în special în perioadele de cerere ridicată sau de producţie redusă din surse regenerabile”.
Știrea inițială – Surse Digi24.ro au declarat că ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a convocat o ședință de urgență după ce o parte a județului Prahova a ajuns într-o situație fără precedent din cauza crizei apei. Pe lângă zecile de mii de locuitori rămași fără apă potabilă, o situație critică se înregistrează și la Centrala electrică de la Brazi, care a fost oprită din cauza lipsei de apă provenite de la Barajul Paltinu.
Potrivit surselor, ministrul Energiei s-a întâlnit cu conducerea companiei care gestionează centrala, pentru a analiza impactul opririi unității. Transelectrica a transmis că „debitul redus de apă tehnologică este cauzat de avarii comunicate de Apele Române, conform adresei 62D/02.12.2025”.
Centrala electrică cu ciclu combinat de la Brazi, pusă în funcțiune în 2012, este cel mai mare proiect privat de producere a energiei electrice din România, rezultat al unei investiții de 530 de milioane de euro. Aceasta are o capacitate instalată de 860 MW și este compusă din două turbine pe gaze naturale de câte 290 MW fiecare, două cazane de recuperare și o turbină cu abur de 310 MW.
Datorită flexibilității și capacității de pornire rapidă, centrala joacă un rol esențial în asigurarea securității aprovizionării cu energie, acoperind aproximativ 10% din producția internă de energie electrică. În plus, are emisii de CO₂ mult mai reduse comparativ cu centralele clasice pe bază de cărbune. Pentru referință, cele două reactoare nucleare de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din producția internă de energie.
