Skip to content
Politică

Ședință la PNL: Lucian Bode îi cere lui Cîțu preluarea PNRR de la ministrul Cristian Ghinea. Cine vine interimar la TVR

Inquam Photos/Octav Ganea

Liderii liberali s-au întâlnit luni dimineață, în ședința Biroului Executiv al partidului, în cadrul căreia s-a discutat, printre altele, viitorul TVR și al Planului Național de Reziliență și Redresare (PNRR). Potrivit unor surse liberale prezente la ședință, PNL a decis să o propună interimar la TVR pe Ramona Săseanu, realizatoarea unei emisiuni de sănătate la TVR Craiova.

Potrivit descrierii de pe site-ul TVR, Săseanu „este licenţiată a Facultăţii de Drept şi Administraţie Publică şi a Facultăţii de Stiinţe Economice din cadrul Universităţii din Craiova. Este masterand al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Bucureşti”. Ramona Săseanu lucrează din 1995 în media, iar la TVR este din 2001.

Reamintim că Parlamentul urmează să voteze în cursul acestei săptămâni respingerea rapoartelor de activitate ale TVR și SRTV ceea ce echivalează cu demiterea conducerii celor două instituții.

Tot în ședința PNL, ministrul Internelor, Lucian Bode, i-a cerut premierului Florin Cîțu să preia comanda PNRR de la Cristian Ghinea, după eșecul României în fața Comisiei Europene, au precizat surse politice. Și liderul senatorilor liberali, Virgil Guran, unul dintre apropiații lui Ludovic Orban, a transmis în BEX că primarii sunt nemulțumiți de faptul că nu primesc proiecte de la Ministerul Dezvoltării.

Premierul Florin a anunţat, luni, după ședința PNL, că se va deplasa la Bruxelles în zilele următoare, precizând că, la acest moment, Guvernul trebuie să se gândească la modalităţi de accelerare a creşterii economice, soluţia fiind aceea de a avea un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă „de succes”.

„Acum mă concentrez pe ceea ce vine după pandemie. (…) Voi pleca la Bruxelles zilele următoare. Pandemia va trece, avem dozele şi va trece această situaţie şi trebuie să ne gândim la cum accelerăm creşterea economică în perioada următoare. Soluţia pe care o avem acum este de a avea un PNRR de succes, să atragem cei 29,2 miliarde şi vă spun că se poate şi eu cred că vom fi printre singurele ţări din Uniunea Europeană care va atrage toţi aceşti bani. Şi, cu aceşti bani, vom putea să accelerăm sau să consolidăm ceea ce avem acum în creşterea economică, dar să accelerăm creşterea economică şi, în special, procesul de convergenţă către Uniunea Europeană, un proces de convergenţă care a fost încetinit sau chiar a dat înapoi după perioada 2007”, a declarat Cîţu, la Palatul Parlamentului.

Mai puțini bani pentru Educație

Ajustarea bugetului PNRR de la 42 de miliarde euro la 29,2 miliarde euro a presupus și o ajustare a alocărilor pentru proiectul România Educată, au anunțat săptămâna trecută miniștrii Cristian Ghinea și Sorin Cîmpeanu.

„Coaliția de guvernare consideră educația domeniu prioritar pentru Planul Național de Redresare și Reziliență și este motivul pentru care varianta agreată acum alocă pentru România Educată peste 12% din cei 29,2 de miliarde euro. Ajustarea bugetului PNRR de la 42 de miliarde euro la 29,2 miliarde euro a presupus și o ajustare a alocărilor pentru proiectul România Educată. PNRR are o alocare pentru educație mult peste media europeană”, se arăta într-o declarație comună a miniștrilor Investițiilor și Proiectelor Europene și Educației, Cristian Ghinea și Sorin Cîmpeanu.

Eurodeputatul PSD Victor Negrescu afirmă că România nu poate risca să fie ultima ţară care depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilenţă, având în vedere că ministrul in­vestiţiilor şi proiectelor europene, Cris­tian Ghinea, a anunţat că România va propune Comisiei Europene să amâne depunerea PNNR-ului cu o lună, până la 31 mai.

„România nu poate risca să fie ultima ţară care depune Planul de Redresare şi Rezilienţă. Este nevoie să accelerăm procesul de redactare şi negociere pentru ca termenul de 31 mai să fie devansat şi a evita, astfel, acest eşec. Jumătate din statele europene au depus deja oficial planurile lor, inclusiv din estul Europei, iar celelalte ţări se pregătesc să facă acest lucru în următoarele zile. Poate doar Bulgaria, care se pregăteşte de alegeri anticipate, să mai depună aşa târziu ca noi”, a transmis Victor Negrescu.

Eurodeputatul acuză guvernanţii locali că ignoră dialogul cu partenerii sociali, societatea civilă, mediul academic şi Parlamentul. Negrescu spune că cele 14 sta­te europene care au depus planurile până pe 3 mai sunt chiar statele cu cea mai mare alocare şi care au susţinut crearea acestui mecanism de redresare: Polonia, Belgia, Italia, Austria, Slovenia, Danemarca, Spania, Letonia, Luxemburg, Slovacia, Franţa, Germania, Grecia, Portugalia.

Statele care nu au depus încă, fie nu au susţinut crearea acestui mecanism de împrumut comun la nivel european, fie sunt state care au primit o alocare mică sau trec prin crize politice interne”, afirmă el. Oficialii Comisiei Europene au transmis autorităţilor din România că nu sunt de acord cu propunerile legate de investiţii din bani europeni prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru construirea sistemelor de irigaţii, a proiectelor de infrastructură rutieră şi a celor din reţeaua de gaze. Despre construirea sistemelor de irigaţii, Comisia spune că nu ar trebui să fie făcută cu fonduri din PNRR pentru că acest aspect nu ţine de redresarea după pandemia de COVID-19. Propunerea de alocare din PNRR pentru reţeaua de apă şi canalizare, sisteme de irigaţii şi dezvoltarea reţelei de gaze ar fi, în total, de 4,6 mld. de euro. Din aceştia, 4 mld. de euro merg către reţeaua de apă, canalizare şi sisteme de irigaţii.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *