Oficialii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au emis marți, 25 iulie, un comunicat de presă prin care aplaudă decizia privitoare la România a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Interpretarea deciziei CCR pe tema prescripţiei ca lege mai favorabilă – așa cum figurează ea în hotărârea Înaltei Curți nr. 67/2022 – crează un risc sistemic de impunitate și trebuie considerată ca fiind de natură să compromită supremația, unitatea și efectivitatea dreptului Uniunii Europene, notează judecătorii CJUE în decizia de luni, 24 iulie.
În esență, judecătorii europeni n-au văzut o problemă în deciziile CCR din 2018 și 2022 privind prescripția, ci în hotărârea completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte.Prin decizia 67/2022 a ICCJ, judecătorii statuaseră că deciziile CCR pe tema prescripţiei se pot aplica retroactiv, ca lege mai favorabilă, chiar dacă hotărârile instanței de control contstituțional nu sunt legi și în pofida faptului că ele dictează doar pentru viitor, așa cum au explicat pentru Ziare.com surse din magistratură, în data de 26 martie 2023.
„Această interpretare dată de completul ICCJ condus de Grădinaru Daniel, cunoscut drept „omul Liei Savonea” a generat încetarea proceselor penale pentru autorii unor infracțiuni foarte grave, prejudiciile pentru bugetul de stat fiind estimate la miliarde de euro”, a declarat pentru Ziare.com un judecător sub protecția anonimatului.
Acum, CJUE a invalidat, practic, hotărârea Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept condus de judecătorul Daniel Grădinaru.
Din data de 26 mai 2022, atunci când a fost pronunțată a doua decizie a CCR pe tema prescripţiei și până în prezent, un număr de 5.512 de procese penale au fost închise pe rolul instanțelor.
Sentința ICCJ a produs, potrivit experților, daune de miliarde de euro din prejudicii nerecuperate de la marii infractori și alte miliarde de euro daune din cheltuielile cu anchetele sau procesele abandonate.
În ciuda gravității situației, majoritatea instituțiilor de la vârful statului român n-au comentat sentința imediat și n-au explicat cum va acționa România după sentința judecătorilor europeni.
În cursul zilei de marți, 25 iulie, DNA a transmis un comunicat lapidar:”Conducerea Direcției Naționale Anticorupție salută decizia clarificatoare a Curții de Justiție a Uniunii Europene și apreciază că susținerile procurorilor din cadrul DNA au fost validate prin hotărârea pronunțată în cauza C-107/23.
“Hotărârea de luni, 24 iulie 2023, a CJUE vine să confirme modul în care legislația națională, deciziile Curții Constituționale a României și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar și legislația și principiile directoare ale Uniunii Europene, au fost interpretate de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
Această hotărâre clarifică modul în care procurorii din cadrul DNA se vor raporta la Deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în soluționarea cauzelor aflate în instrumentarea direcției și au legitimat consecvența instituțională în interpretarea legislației naționale și europene, stabilind în mod edificator, modul de aplicare a dispozițiilor privind prescripția răspunderii penale în cazul infracțiunilor de corupție și a celor asimilate infracțiunilor de corupție, respectiv fraude care lezează interesele financiare ale Uniunii Europene.
De asemenea, decizia CJUE arată că DNA a acționat just și coerent atunci când a exercitat toate căile legale de atac față de deciziile instanțelor prin care s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripție. Plecând de la aceste principii, consecvenți cu întreaga noastră activitate, DNA va acționa în continuare cu aceeași fermitate și determinare, cu respectarea principiului legalității”, a declarat procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, numit în funcție la sfârșitul lunii martie 2023.
Cu doar câteva zile înainte, conducerea DNA abandonase însă luptă cu dosarele potențial vizate de „marea prescripție”, în ciuda declarației actuale a șefului parchetului.
În același timp, la vârful DNA era cunoscut la acel moment faptul că CJUE urmează să se pronunțe pe subiectul în speță în cel mai scurt timp cu putință.
Printr-o adresă din 3 iulie 2023, procurorii de serviciu DNA din sucursalele județene au fost informați c-ar fi indicat să abandoneze încercările de a continua dosarele care cad sub incidența deciziilor CCR privind prescripția.
Ordinul a fost semnat de Irina Cornelia Munteanu, șefa secției judiciare a DNA.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
