Tensiunile politice generate de destrămarea coaliției de guvernare și ascensiunea în turul doi a liderului AUR au provocat o undă de șoc pe piețele financiare din România. Bursa de Valori București a înregistrat o scădere de 3,8% săptămâna trecută, echivalentul unei pierderi de 16 miliarde de lei din capitalizare. Efectele s-au resimțit puternic și asupra Pilonului II de pensii private, unde activele administrate pentru cei 8,3 milioane de participanți au suferit o diminuare de 4,8 miliarde de lei – adică aproape 1 miliard de euro.
Această corecție masivă a fost alimentată de presiunea vânzărilor atât pe piața bursieră, cât și pe cea a titlurilor de stat, în contextul incertitudinilor politice. Circa 25% din activele fondurilor de pensii sunt investite în acțiuni listate pe bursa locală, iar restul, în principal în titluri de stat. Pe măsură ce investitorii și-au pierdut încrederea în stabilitatea guvernamentală, au început să se retragă din activele românești, ceea ce a pus presiune suplimentară pe prețuri.
Potrivit calculelor realizate de Ziarul Financiar pe baza datelor Autorității de Supraveghere Financiară, scăderea activelor fondurilor de pensii echivalează cu un minus de aproximativ 580 de lei pentru fiecare participant la Pilonul II. Este o pierdere teoretică, cauzată de volatilitatea temporară a piețelor, însă are un impact emoțional considerabil asupra celor care își economisesc pentru bătrânețe.
„Investițiile fondurilor de pensii obligatorii administrate privat sunt în mare parte orientate către titluri de stat. Astfel, două treimi din randamentul acestor fonduri sunt determinate de evoluția prețurilor titlurilor de stat. Creșterea randamentelor cerute de investitori – de la 6,50-7,50% la 8,00-8,50%, în funcție de maturitate – a dus la o scădere semnificativă și imediată a valorii activului net al fiecărui fond“, a explicat Andreea Nica, vicepreședinte al CFA Society România.
Randamentele titlurilor de stat pe 10 ani – considerate un indicator-cheie al percepției investitorilor asupra riscului economic – au depășit pragul de 8%, un maxim atins ultima oară în 2022, imediat după izbucnirea războiului din Ucraina. În plus, inversarea curbei randamentelor – când dobânzile pe termen lung devin mai mici decât cele pe termen scurt – semnalează temeri privind perspectivele economiei românești.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News