Skip to content
Politică R. Moldova

Semnale îngrijorătoare după demiterea guvernului din Republica Moldova

pprm.md

Proiectul legii asumat prin răspundere de guvernul de la Chișinău, care i-ar fi permis primului ministru să facă preselecția candidaților pentru funcția de procuror general, a fost scânteia care a aprins noua criză guvernamentală în Republica Moldova.

Pe de o parte, fostul prim ministru Maia Sandu l-a acuzat pe șeful statului că se teme de un procuror general independent, iar pe de altă parte autorii moțiunii au susținut că guvernul ar fi încercat să politizeze procuratura. În mai multe rânduri, fostul premier Maia Sandu a acuzat faptul că frica de un procuror liber și independent i-a determinat pe socialiști să depună moțiunea de cenzură, iar reforma justiției nu este un moft personal, ci o promisiune făcută cetățenilor și anume că va reforma sistemul justiției.

Clipe grele pentru Maia Sandu

În prealabil, Maia Sandu le propusese socialiștilor să-și retragă moțiunea contra guvernului, asumându-și public angajamentul de a obține avizul Comisiei de la Veneția la proiectul său de angajare a răspunderii, fiind singura soluție pentru a evita riscul numirii unui procuror general cu probleme de integritate pentru viitorii 7 ani. Propunerea a fost respinsă, iar moțiunea de cenzură inițiată de fracțiunea socialiștilor (PSRM) a fost votată de 63 de deputați, fiind sprijinită și de fostul partid de guvernământ.

Mai trebuie spus că în ultimele zile, tocmai pentru a simula o transparență față de valorile democrației, știut fiind faptul că preşedintele pro-rus Igor Dodon impune o agendă geopolitică rusească, acesta s-a întâlnit în mai multe rânduri cu ambasadorul SUA la Chişinău, Dereck J. Hogan. De altfel, trebuie reamintit că la sfârșitul lunii august, atunci când Statele Unite ale Americii l-au trimis pe consilierul preşedintelui SUA pentru securitate naţională, John Bolton, a fost anunțat sprijinul american pentru „integritatea si suveranitatea Republicii Moldova”.

După întrevederile avute cu echipa guvernamentală de atunci (premierul Maia Sandu, ministrul de externe Nicu Popescu), dar și cu și cu președintele Igor Dodon, oficialul american a conchis că menținerea integrității teritoriale și a suveranității Republicii Moldova este crucială pentru americani. Pe de altă parte, în tot acest timp, ignorând declarațiile de susținere venite din parte Washingtonului, preşedintele pro-rus al Republicii Moldova, socialistul Igor Dodon, a continuat să vorbească despre reluarea de către Chişinău a parteneriatului strategic cu Rusia. Spusele sale au fost atunci întărite de minstrul rus al apărării, Serghei Șoigu, aflat în vizită la Chișinău cu prilejul evenimentelor dedicate Zilei Eliberării.

Cum reforma justiției era piatra de temelie a activității guvernului și fără o justiție independentă, nici reformele nu vor putea avea succes, există riscul ca Republica Moldova să piardă sprijinul financiar masiv pe care guvernul a reușit să îl atragă din partea partenerilor externi.

Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene pe teme de politică externă, Maja Kocijancic,  și-a exprimat îngrijorarea cu privire la situaţia din Republica Moldova, considerând că sunt semnale îngrijorătoare pentru procesul de reformă din ţară, precizând că nevoia unor astfel de reforme nu a dispărut odată cu votarea căderii Guvernului și că UE va continua să menţină la baza relaţiei cu Republica Moldova principiul condiţionalităţii şi al respectării statului de drept şi standardelor democratice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *