Sesizarea pe Legea privind transmiterea de terenuri Universităţii „Regele Mihai I” din Timişoara – la CCR

Inquam Photos / Octav Ganea
Inquam Photos / Octav Ganea

Curtea Constituţională a României ar urma să discute miercuri sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii privind transmiterea unor terenuri Universităţii de Ştiinţele Vieţii „Regele Mihai I” din Timişoara.

Sesizarea a fost amânată din data de 13 martie pentru 20 martie.

Actul normativ prevede transmiterea bunurilor imobile – teren cu construcţiile aferente din domeniul public al statului şi din administrarea Universităţii de Ştiinţele Vieţii „Regele Mihai I” din Timişoara în domeniul privat al statului şi succesiv în proprietatea Universităţii de Ştiinţele Vieţii „Regele Mihai I” din Timişoara şi transmiterea unui bun imobil – teren din domeniul privat al statului în proprietatea Universităţii de Ştiinţele Vieţii „Regele Mihai I” din Timişoara.

Potrivit şefului statului, „prin modul de adoptare şi prin conţinutul său normativ, legea încalcă o serie de norme şi principii constituţionale, precum cele referitoare la adoptarea unor legi cu caracter individual, principiul separaţiei puterilor în stat, rolul constituţional al Parlamentului şi al Guvernului, principiul egalităţii în faţa legii, regimul proprietăţii publice şi garanţiile sale”.

Preşedintele susţine că articolul 1 al legii încalcă principiul separaţiei puterilor în stat, competenţa Guvernului şi regimul proprietăţii publice, prevăzute de Constituţie.

Conform regulii stabilite de Codul administrativ, arată Iohannis, „trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia se face prin hotărâre a Guvernului, dacă prin lege nu se dispune altfel”.

Totodată, în jurisprudenţa sa, CCR a statuat că prin lege se poate realiza un transfer interdomenial numai în situaţia în care prin declaraţia legii un anumit bun este calificat ca fiind obiect exclusiv al domeniului public al statului. Dacă această apartenenţă la domeniul public al statului ar fi fost dată prin declaraţia legii, atunci legiuitorul, în mod formal, putea să modifice respectiva lege. Dacă însă apartenenţa la domeniul public al statului a respectivului bun s-a realizat prin hotărâre a Guvernului, care a identificat uzul sau interesul public, rezultă că o operaţiune inversă poate fi realizată prin hotărâre a Guvernului.

Citește mai mult AICI

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: