Skip to content
Politică

Shhaideh, într-un nou scandal. Ministrul recunoaşte greșeala și relansează un apel de proiecte EXCLUSIV

gazetarul.ro

Greșeala asumată de ministrul Shhaideh, are în spate cifre impresionante: 347 milioane euro – valoarea la care pot ajunge proiectele POCU pentru liniile de finanţare 4.1 şi 4.2, pentru care apelul a fost deschis în perioada mai-septembrie 2016.

Evaluarea celor 312 proiectele depuse a fost realizată de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene şi s-a încheiat cu un mare scandal. Doar 20,19% dintre cererile de finanțare au trecut de prima fază a evaluării: conformitate administrativă și eligibilitate. Solicitanți sunt nemulțumiți şi contestațiile au curs una după alta. În fata valului de proteste ministrul Shhaideh a cedat și a anunţat redeschiderea apelului.

„Au fost cu totul alte clarificări solicitate, față de motivul de respingere” – susțin cei respinși, care au răspuns unui chestionar lansat de www.fonduristructurale.ro și Asociația Beneficiarilor de Fonduri Europene.

Concluziile acestei investigații demonstrează haosul din evaluarea proiectelor și lipsa unui control clar asupra evaluatorilor. Cum altfel s-ar explica faptul că” 81% dintre respondenții cărora li s-au respins proiectele au declarat că solicitările de clarificări nu au vizat aspectul/aspectele pentru care a fost respins proiectul” – așa cum se menționează în concluziile studiului.

Chiar şi primul ministru Sorin Grindeanu a confirmat pentru antena3.ro, că se fac verificări la Ministerul Dezvoltării și Fondurilor Europene, după ce au fost descoperite deficiențe privind accesarea unor programe.

Problemele în evaluare sunt o surpriză pentru autorități?

Dacă ar fi să credem ceea ce susţin consultanţii privaţi, aceştia au sesizat problemele din perioada depunerii proiectelor, când au întâmpinat dificultăţi cu sistemul informatic MySMIS 2014, realizat de Ministerul Fondurilor Europene (care s-a comasat în MDRAPFE acum) şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, începând cu anul 2015.

Într-o scrisoare trimisă de către consultanţii private către ministerul condus de Shhaideh, menţionează „Proiectele 4.1 şi 4.2 au fost cele mai complexe deoarece au inclus măsuri integrate. Un proiect include peste 400-500 de pagini. Sistemul informatic în care s-au încărcat proiectele nu a fost funcţional, astfel încât s-au pierdut documentele depuse şi evaluatorii au respins proiectele datorită lipsei documentelor. Evaluarea a fost subiectivă deoarece evaluatorii au avut libertatea să decidă dacă solicită sau nu clarificări, fapt foarte grav deoarece nu s-au asigurat şanse egale pentru toţi aplicanţii – conform HotNews.ro.

ONG-urile, alţi aplicanţi pentru aceste linii de finanţare destinate comunităţilor marginalizate, s-au exprimat prin intermediul Coaliţiei pentru Fonduri Structurale, reţea informală activa şi în dialogul cu autorităţile de management şi ministere privind gestionarea fondurilor europene. Nici ONG-urile nu se lasă păcălite de pasul în spate al ministrului Shhaideh şi solicită o întâlnire la minister şi “menţionează că anularea apelurilor încheiate este profund nedreaptă pentru beneficiarii ale căror proiecte au trecut de Faza A a evaluării. De asemenea, considerăm că reluarea apelului, fără o analiză temeinică a problemelor care au condus la respingerea a 80% dintre proiecte și, mai ales, fără îndreptarea disfuncționalităților, ar conduce la rezultate similare. În același timp, considerăm că trebuie găsită o soluție pentru evaluarea cu celeritate și maximă atenție a contestațiilor depuse în această fază a evaluării, în așa fel încât solicitanții ale căror cereri de proiecte au fost respinse fără temei să nu fie, la rândul lor, nedreptățiți.”

ONG-urile solicita realizarea unei analize a procesului de evaluare tocmai încheiat pentru a identifica și îndepărta disfuncționalitățile existente și pentru a introduce mai multă coerență în viitoarele procese de evaluare – conform www.banieuropeni.org

Rămâne însă ideea incompetentei sau interesului care a generat eşecul acoperit prin retragere de ministrul PSD. Tocmai de accea consultanţii private cer “demisia/demiterea urgentă a conducerii AMPOCU pentru incompetenţă, vicierea rezultatelor evaluării prin imixtiunea nepermisă în activitatea evaluatorilor şi schimbarea criteriilor de evaluare în mod contrar prevederilor Regulamentelor europene, prevederilor ghidurilor Orientări generale şi condiţii specifice precum şi metodologiei de evaluare, chiar cu riscul ca României să-i fie blocat POCU din cauza acţiunilor în instanţă care vor fi formulate de aplicanţii dezavantajaţi”.

Ce generează scandalul?

Sigur ecouri la UE, acolo unde România deja are probleme de imagine pe fondul protestelor şi erorilor guvernării PSD. O suspendare a alocării de fonduri europene pentru România, în condiţiile în care aceste sume sunt o speranţă atât pentru bugetul de stat cât şi pentru dezvoltare locală, e tot ce ne-ar mai trebui.

Scandalul întăreşte şi pe plan intern ideea că banii europeni sunt doar pentru unii beneficiari.

Mai mult, acest scandal aduce în prim plan o altă problemă, legată de ineficienta cheltuirii banilor publici, pentru că vorbim despre evaluatori de proiecte plătiţi din noiembrie 2016 şi până în martie 2017 pe un rezultat discutabil al muncii lor, un sistem informatic ce se dovedeşte cu probleme, achiziţionat de minister – Mysmis și alţi bani de reluare a evaluării.

Se poate simţi o nesiguranţă a aplicanţilor care se pot aştepta oricând la situaţii similar. Evaluare incorectă sau reluarea apelului de finanţare va duce la o “poftă” mai mică în a accesa banii europeni, iar România are deja probleme la capitolul absorbţie. În plus, dată fiind cheltuielile de realizare a unui astfel de proiect vs riscul de nefinanţare, fondurile europene devin mai scumpe.

Nu în ultimul rând sunt realimentate îngrijorările generate de veştile recente conform cărora România sta din ce în ce mai prost la capitolul alocări bugetare, şi că de fapt, această evaluare cu probleme ar masca un alt adevăr: guvernul nu mai are bani pentru cofinanţarea proiectelor europene derulate de administraţiile locale.

Încotro ne îndreptam?

Deocamdată îngrijorările rămân. După un turneu prin întreaga ţară pentru a strânge proiecte, dna Shhaideh pare a fi cel mai ascultător soldat al PSD, gata de orice sacrificiu numai să nu se vadă căptuşeala ruptă a unui guvern cu probleme de planificare, comunicare, juridice şi chiar politice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *