Skip to content
Politică

Singura noastră fabrică de avioane militare, cu un picior în groapă

Singura fabrică de avioane militare din România se află în prezent cu un picior în groapă. Citiţi, în cele ce urmează, despre factorii care au dus la această situaţie.

Fabrica de Avioane Craiova, altădată cu mii de angajaţi, supravieţuieşte astăzi cu 300 de oameni. Din 2012, Avioane Craiova se află pe linia de plutire. În 2017, însă, când fabrica împlineşte 45 de ani, salariaţii nu ştiu dacă vor mai avea de lucru, scrie Mediafax.

Întreprinderea de Avioane Craiova a fost înfiinţară în 1972, lângă Craiova, la Gherceşti, cu obiect de activitate fabricarea de avioane militare de vânătoare-bombardament, dar şi de subansamble şi echipamente din domeniul aviatic.

Fabrica a cunoscut „o epocă de aur” în perioada 1976-1990. Primul avion fabricat aici, în colaborare cu Republica Federativă Iugoslavia, a fost IAR 93. Forţele Aeriene au primit 200 de astfel de aparate. Apoi, în perioada anilor ’80 a fost proiectat, împreună cu Institutul Naţional de Construcţii Aerospaţiale, IAR 99, avion care şi astăzi, în versiunea modernizată IAR 99 SOIM se află în serviciul Forţelor Aeriene ale României.

Angajaţii societăţii spun că înainte de Revoluţie aveau atât de mult de lucru, încât erau chemaţi în fabrică şi în zilele de sărbătoare.

Victor Peţa, liderul sindical de la Avioane, care lucrează în fabrică din 11 noiembrie 1977, a povestit că pe vremea aceea nicio secţie nu avea mai puţin de 300 salariaţi, cât are acum în total societatea.

„Revoluţia ne-a prins cu 4.500 salariaţi. În perioada aceea munceam pentru că aveam un plan foarte mare de avioane. După ce s-a făcut fabrica, s-au făcut avioane IAR 93 în colaborare cu o firmă din fosta republică Iugoslavia. Noi făceam o parte din avion şi pentru noi şi pentru partea Iugoslavă. Era foarte mult de lucru. Lucram în fiecare zi, şi sâmbăta, uneori chiar şi duminica. De sărbători eram chemaţi să lucrăm pentru că era mult de lucru. Erau şi salarii bune şi condiţii bune de lucru”, a afirmat Victor Peţa.

Marcel Bădescu lucrează de 39 ani în cadrul Avioane Craiova şi îşi aminteşte, însă, că salariaţii erau sancţionaţi de conducere, uneori fără motiv, înainte de Revoluţie.

”Înainte de ’90 era bine că aveam tot timpul de lucru. Erau şi salariile bunicele. Era mai rău cu disciplina, era ca la armată. Nu aveam sindicat care să ne apere în faţa conducerii, se făceau abuzuri, pedepsiri fără motiv, mutări dintr-o parte în alta fără motiv, penalizări. Acum ne-am învăţat să fim trataţi altfel. În atitudinea faţă de fabrică au fost manageri care nu au avut o atitudine faţă de fabrică şi nu au făcut nimic, şi au fost manageri care au vrut să facă şi nu au putut”, a spus acesta.

Imediat după Revoluţie lucrurile s-au schimbat. Ultimul IAR 99 SOIM a ieşit pe poarta fabricii în 2008.

„Am încercat atunci tot felul de târguri, am fost chiar şi la Singapore, însă niciodată o fabrică, oricât de mare ar fi ea, nu poate să vândă armament fără ajutorul şi implicarea statului. A fost o luptă să impunem avioanele Armatei Române. Au fost comandanţi care nu au vrut acest avion, pentru că după Revoluţie fiecare a vrut să beneficieze de ceva, de ieşit afară, de mers în delegaţii, sau alte chestiuni şi ne-am luptat să impunem acest avion care avea toate aprecierilor piloţilor străini care au venit aici”, a afirmat Victor Peţa.

După ’90, societatea a intrat în declin. În 2010, fabrica mai avea 1.900 angajaţi. Se lucra la repararea unor avioane, dar salariaţii stăteau mai mult în şomaj tehnic. Fără sprijin pentru a produce, Avioane Craiova a adunat datorii şi penalizări, estimate la aproape 20 milioane dolari. Autorităţile au încercat de mai multe ori să privatizeze societatea de la Craiova, însă nu au reuşit.

Angajaţii spun că responsabili de ceea ce s-a întâmplat cu fabrica sunt unii dintre manageri, dar şi autorităţile centrale.

Citiţi AICI mai multe mărturii despre Fabrica de Avioane Craiova.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *