Lupta pentru prezidențiale este și o luptă a etichetărilor: „sistem vs. anti-sistem”, „pro-european vs. pro-rus”. Liderul AUR este considerat „pro-rus” și „anti-european” de adversarii politici. Unii analiști politici sunt de părere că aceste etichete nu sunt fundamentate.
Profesorul de macroeconomie Mircea Coșea remarcă faptul că niciun candidat nu pledează pentru o politică „pro-rusă”.
„Suntem membri ai Uniunii Europene, nu putem să fim ‘ne-europeni’. De asemenea, această sintagmă, de ‘pro-european’, este greșită. Noi suntem europeni. Nici Simion, nici Georgescu nu au fost ‘euro-sceptici’, în spațiul public. Au avut afirmații care au ținut de necesitatea ca România să fie mai activă în apărarea interesului ei, în cadrul Uniunii Europene, nu în afara ei”, a comentat Mircea Coșea, pentru Ziare.com.
Un punct de vedere similar a exprimat și sociologul Dan Dungaciu, de curând.
„Defecțiunea majoră a României nu este că e parte a UE, ci aceea că se comportă ca și cum ar fi în procesul de aderare la UE; se comportă ca și cum ar fi în procesul de aderare la NATO. Ea nu se comportă ca un membru.
La noi sunt partide ‘pro-europene’. Dom’ne, voi sunteți tâmpiți? Tu ești european, nu ‘pro-european’. Tu ești în Europa. În Republica Moldova există partide pro-europene. Tu (n.r. – România) ești în Europa, dar nu ai conștiința faptului că atunci când intri în Bruxelles, nu ai un om care să-ți umple nu sala, dar măcar scaunul pe care stă. Toți, când se duc acolo, își cer scuze că există. Se lipesc de pereți, spun ‘Doamne, să nu mă întrebe ceva!’. Stau într-un scaun, n-au nicio poziție, nu spun ‘nu’ niciodată. Nu negociază nimic. Toată politica externă a României a stat sub egida chelnerului: ‘cu ce vă putem fi de folos?’, ‘cu ce să vă mai servim?’, ‘vă rog, asta e din partea casei!'”, a transmis Dungaciu, în podcastul avocatului Țuca, „Pe drept cuvânt”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
