Sunt tot mai multe îngrijorări din cauza unei situaţii care pare fără ieşire în Ucraina. Şi care poate afecta iremediabil şi România. O fisură în sarcofagul de siguranţă al centralei de la Cernobîl, provocată de explozia unei drone, pune în pericol integritatea structurii. Iar dincolo de acest sarcofag se află material radioactiv extrem de periculos, care poate ajunge în atmosferă şi poate contamina foarte rapid ţara noastră. Echipe din mai multe ţări europene au fost timise acolo pentru a ajuta cu rezolvarea problemei. Până acum nu au avut succes.
După 39 de ani de la dezastrul de la Cernobîl, catastrofa se poate repeta. Iar noi suntem tot la nici o mie de kilometri distanţă de centrala nucleară.
14 februarie 2025. În timpul unui atac aerian, o dronă rusească a lovit carcasa de protecție a arcului noii incinte de izolare de la centrala nucleară Chornobîl. Învelișurile exterioară și interioară au fost avariate, precum și echipamentul macaralelor principale.
„Consecințele ar fi putut fi catastrofale. Dacă, să zicem, drona ar fi lovit la 15 metri lateral peste vechea placă, ar fi avut loc un accident de radiații și alte catastrofe”, declarat președintele Agenției de Stat pentru Gestionarea Zonei de Excludere, Grigory Ishchenko.
„Încărcătura dronei a fost foarte puternică şi de aceea sunt pagube. Sunt pagube majore, părţi portante ale structurilor de construcţie”, spunea acesta.
După impact, sistemul de control a reacţionat ca şi cum ar fi fost detectată o activitate sesimică. Alarma de incendiu a fost activată.
Specialiştii de la Greenpeace Ucraina care au inspectat zona şi au vorbit cu tehnicienii de la Cernobîl spun că 50% din partea de nord a sarcofagului a fost afectată în urma atacului rusesc. Cu alte cuvinte, bolta de protecţie creată peste vechiul sarcofag tocmai pentru nu lăsa radiaţiile să se răspândească nu-şi îndeplineşte scopul.
„Această instalaţie este concepută pentru a menţine gaze radioactive, aerosoli radioactivi, material, praf. Nu este permis să intre în mediu. Acest adăpost a fost construit de-a lungul mai multor decenii. A fost instalat în 2018”, a declarat Shaun Burnie, specialist nuclear Greenpeace Ucraina.
„E o maşinărie enormă înăuntru care este făcută pentru a demonta în viitor piesă cu piesă această structură instabilă din interior şi toată această funcţie acum, acest mare proiect din următoarele decenii este acum pus în pericol”, mai spune Burnie.
În România anului 1986, populaţia a aflat cu întârziere despre ce s-a întâmplat la Cernobîl. La mai bine de cinci zile de la accident, sovieticii ţineau autorităţile române încă „în ceaţă”. Pe 30 aprilie, direcţia vântului dinspre Kiev s-a schimbat brusc şi norul radioactiv care măturase deja nordul continentului european atinsese şi teritoriul românesc. La aproape o săptămână după explozia de la Cernobîl, chiar de „1 Mai Muncitoresc”, Comitetul Politic Executiv al Comitetului Central al PCR s-a întrunit într-o şedinţă de urgenţă pentru a discuta despre efectele catastrofei în România, iar pe 2 Mai populaţiei i se recomanda să spele bine fructele. Cancerul tirodian ar fi fost depistat la aproximativ 100.000 de locuitori din zonele afectate de norul radioactiv. De asemenea, numărul crescut de îmbolnăviri de leucemie este pus pe seama aceluiași fenomen.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
