Situație absurdă în domeniul drepturilor de autor: imnul național al României, „Deșteaptă-te, române!”, a ajuns să fie considerat proprietatea intelectuală a unui studio independent de muzică din Londra – The State 51 Conspiracy.
Acesta încasează bani din reclamele publicate pe Facebook, pentru orice videoclip care are imnul României pe fundal, potrivit Monitorul de Suceava.
Nimeni nu ar fi știut nimic dacă o echipă de copii români nu ar fi reprezentat cu brio România la un concurs de robotică din statul american Indiana – Michiana Premiere Event.
Prezentarea echipei Royal Engineers din Suceava a fost făcută de organizatori cu imnul României pe fundal.
În videoclipul de prezentare postat pe Facebook, tinerii erau filmați intonând imnul și ținând, emoționați, mâna la inimă.
La scurtă vreme după publicarea clipului, Facebook trimite un mesaj cu textul: „acesta este conținut protejat cu drepturi de autor deținut de The State 51 Conspiracy”, făcând, apoi, trimitere la o înregistrare în limba maghiară, a cărei traducere era „Trezește-te, române”.
„Deșteaptă-te, române” este imnul național al României din 1990. Acesta a fost, pentru scurte perioade, 1917-1918 și 1991-1994, și imnul național al Republicii Democratice Moldovenești, respectiv, al Republicii Moldova.
Autorul versurilor este Andrei Mureșanu, iar armonizarea este paternitatea lui Anton Pann. Melodia originală a fost publicată pentru prima oară într-un caiet intitulat „Flori române pe la anul 1860”, iar, ulterior, republicată în revista „Musa Română”, 1888, nr. 2.
O mărturie importantă a paternității melodiei o dă Mitropolitul Iosif Naniescu al Moldovei: „În una din zilele lunei Septembrie 1839, el mi-a scris cu mâna lui acest cântec în notațiunea psaltichiei. Manuscriptul original îl păstrez și azi”. Dupa un timp, Gavriil Musicescu primește manuscrisul menționat, alături de următoarea notă de subsol: „Poesia de față, „Din sânul maicei mele”, este scrisă de însusi mâna răposatului Anton Pann, care mi-a dat-o mie când am făcut cunostință cu el întâia dată, în anul 1839”, potrivit doxologia.ro.
Alte studii publicate în decurs de 100 de ani atestă paternitatea melodiei, lui Anton Pann.
Nicolae Bălcescu (1852), Gavriil Musicescu (1895), Nicolae Iorga (1908), George Călinescu (1941), George Breazul (1943) îl atestă pe Anton Pann drept autor al melodiei.
În aceste condiții, se naște o întrebare legitimă: cine protejează patrimoniul cultural românesc?
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
