Slovacia și Italia iau fața României în cursa pentru AEM

Oraşele Bratislava şi Milano sunt favorite să găzduiască Agenţia Europeană a Medicamentului (AEM) după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Se pare că Slovacia şi Italia au prezentat ofertele cele mai bune pentru această iniţiativă, dar Olanda (pentru Amsterdam) şi Danemarca (Copenhaga) sunt văzute drept competitoare importante, au precizat joi mai mulţi oficiali europeni citaţi de publicaţia The Financial Times, potrivit gandul.info

Candidatura slovacă este văzută ca fiind cea mai puternică din Europa Centrală şi de Est. Pe de altă parte, Slovacia, membră a zonei euro, este privită de Bruxelles drept bastionul unui sentiment proeuropean într-o regiune din ce în ce mai ostilă integrării UE. Experţii europeni avertizează asupra unui posibil conflict dacă minimum o agenţie nu va desemnată pentru una dintre cele zece ţări din Europa Centrală şi de Est care au aderat la UE începând cu 2004.

Sursele diplomatice au mai precizat că Italia este dispusă la mai multe concesii pentru a obţine găzduirea Agenţiei Europene a Medicamentului de către Milano, inclusiv trimiterea mai multor trupe pentru noi unităţi NATO în statele baltice. Italienii beneficiază în urma problemelor înregistrate de către spanioli – oraşul candidat Barcelona fiind afectat de criza catalană – şi de pe urma faptului că Europa de Nord este divizată între mai multe oferte concurente.

Capitala României şi alte 18 oraşe europene – inclusiv Viena (Austria), Bruxelles (Belgia), Sofia (Bulgaria), Bonn (Germania), Milano (Italia), Lille (Franţa) şi Barcelona (Spania) – au depus oferte pentru găzduirea sediului Agenţiei Europene a Medicamentului (AEM).

Comisia Europeană a evaluat ofertele depuse, fără a face o clasificare a oraşelor candidate în funcţie de îndeplinirea criteriilor. Decizia finală privind găzduirea AEM este aşteptată la 20 noiembrie, în urma unui vot secret.

Deocamdată cu sediul la Londra, Agenţia Europeană a Medicamentului este percepută drept una dintre cele mai importante agenţii specializate ale UE, dintre cele peste 40. AEM are 900 de angajaţi şi primeşte vizite de la aproximativ 35.000 de autorităţi naţionale de reglementare şi oameni de ştiinţă în fiecare an, datorită rolului său esenţial în aprobarea noilor medicamente piaţa europeană.

Comisia Europeană a prezentat pe 1 octombrie evaluările privind ofertele de găzduire a Agenţiei UE a Medicamentului, notând că Bucureştiul nu a furnizat informaţii suficiente privind frecvenţa mijloacelor de transport care fac legătura cu aeroportul şi nici detalii despre capacităţile şcolilor în limbi străine.

România şi-a lansat oficial, pe 8 septembrie, candidatura pentru relocarea Agenţiei Europene a Medicamentului, care se află în prezent în Marea Britanie, ministrul Sănătăţii precizând că Bucureştiul este pregătit pentru acest pas, urmând ca, în noiembrie, să se decidă statul învingător.

„România merită să găzduiască Agenţia Europeană a Medicamentului, suntem pregătiţi pentru asta, avem cel puţin 50 de ani în acest domeniu. România a asigurat de fiecare dată pentru cetăţenii ei, medicamente de calitate, aparatură medicală de calitate graţie eforturilor şi calificării specialiştilor noştri din domeniul Agenţie Naţionale a Medicamentului. Îmi doresc că EMA să îşi găsească locul în România. Mă voi întâlni în perioada următoare cu omologii noştri din celelalte ţări europene, chiar dacă au candidatură sau nu. Este un proces elaborat, de lungă durată şi cred că România are o şansă de care trebuie să profităm cu toţii”, declara ministrul Sănătăţii, Florian Bodog.

Preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului, Nicolae Fotin, care este şi coordonatorul proiectului, a declarat că România are un dosar „complet, foarte bun”, menţionând că relocarea EMA în ţara noastră ar însemna foarte mult pentru sistemul de sănătate.

Ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Victor Negrescu, a explicat că tipul de vot, asemănător cu cel de la Eurovision, ar putea pune uşoare piedici României. „Din punct de vedere tehnic, dosarul nostru este complet şi are argumentele necesare. Problema este că votul va fi unul predominant politic. Vorbim de un vot ca la Eurovision, în care fiecare stat are dreptul să voteze alte state şi are şase puncte pe care le poate aloca altor state: trei puncte statului preferat, două puncte, celui de al doilea şi un punct ultimului stat preferat. Acest tip de vot, evident, nu este convenabil României, dar acest lucru ne împinge pe noi să fim şi mai motivaţi, pentru a promova mai bine România şi pentru a folosi această oportunitate pentru a arăta ţara noastră sub alt unghi”, a precizat Negrescu.