Skip to content
Politică

Soarta guvernării decisă de congresele interne ale PNL și USR-PLUS. Patru scenarii pentru viitorul coaliției de guvernare

Inquam Photos / George Călin

Din foarte multe puncte de vedere anul 2021 va fi unul crucial pentru viitorul guvernării USR-PLUS – PNL – UDMR. Cele două forţe mari ale coaliţiei – PNL și USR-PLUS – au intrat într-un an al marilor discuţii interne, al încercărilor de a tranşa raportul de forţe între facţiunile existente şi chiar al unor posibile schimbări la vârf. Ambele forțe politice au prevăzute congrese în acest an care ar putea modifica serios distribuția de putere din interiorul coaliției.

PNL, două scenarii după congres

În PNL există în acest moment, în linii mari, două scenarii privind viitorul partidului. Primul ar fi acela în care Ludovic Orban rămâne președintele PNL iar arhitectura guvernamentală nu suferă vreo modificare majoră. În acest scenariu există șanse mari ca miniștri PNL să rămână pe poziții în cabinetul Cîțu. Totodată există și o consecință pe termen lung: cu cât ne vom apropia de finalul mandatului președintelui Iohannis, cu atât mai mult vom sesiza un transfer de putere spre Ludovic Orban, acesta devenind principalul vector de imagine al PNL și candidat la alegerile prezidențiale. E greu de crezut că liberalii vor propune pe altcineva în afară de președintele partidului, de vreme ce aceasta e de regulă cutuma în politica românească. În celălalt scenariu Orban pierde șefia PNL, repetându-se scenariul debarcării celui care a fost premier. Lucrul acesta ar avea ramificații serioase pentru guvernare de vreme ce noua conducere va încerca să își răsplătească coaliția câștigătoare, oferind, printre altele, funcții-cheie în guvern. Dacă va ieși victorioasă, noua conducere va căuta să își implanteze oameni în funcții importante din aparatul administrativ, răsplătind astfel loialitatea membrilor fără de care nu ar fi câștigat șefia partidului.

Stabilitatea guvernării depinde așadar de atingerea stabilității interne în PNL, iar viitorul guvernării este legat de deznodământul luptei pentru putere din interiorul PNL.

USR-PLUS, scenarii după congresul de fuziune

De cealaltă parte, la USR-PLUS vorbim despre un congres de fuziune și, totodată, de alegerea conducerii unice a noului USRPLUS. Fuziunea pare a fi doar o formalitate în acest moment, însă adevărata miză o reprezintă conducerea unică. Două grupări se confruntă în linii mari – grupul lui Barna și cel al lui Cioloș. Există așadar și aici două scenarii. Pe de o parte, grupul lui Barna ar putea rămâne cel dominant la finalul congresului. Dacă se întâmplă asta am putea vedea câteva modificări minore, unii dintre cei care au pus osul la victoria lui Barna să fie răsplătiți cu câteva funcții. Barna devine totodată principalul candidat la alegerile prezidențiale din 2024, respectându-se cutuma – șeful partidului, candidat la prezidențiale. Este foarte posibil însă ca în ritmul acesta USRPLUS să înceapă să se scufunde treptat. Leadershipul arătat de Barna & Co nu a fost unul impresionant. De la alegerile europarlamentare din 2019, USR a început să ia apă, iar la prezidențiale Barna nu a reușit să ajungă în turul al doilea.

Pe de altă parte, în celălalt scenariu, Dacian Cioloș preia șefia noului USRPLUS. În acest scenariu s-ar putea să asistăm la schimbări profunde în garnitura de la vârful partidului, gruparea lui Barna fiind ușor-ușor scoasă din peisaj, Cioloș impunându-și oamenii apropiați în funcții cheie, atât în partid cât și în coaliția de guvernare. Cioloș devine în acest scenariu principalul candidat al USRPLUS la alegerile prezidențiale din 2024. Am asista practic în acest scenariu la o lovitură de palat soft. Un partener minoritar, PLUS , care de unul singur s-ar chinui probabil să treacă pragul electoral în alegeri, ar prelua de fapt șefia unui viitor USRPLUS de aproximativ 15%. Pentru Cioloș aceasta ar fi o victorie imensă care l-ar propulsa într-un candidat cu șanse bune la alegerile prezidențiale din 2024.

Congresele din PNL și din USRPLUS ar putea modifica așadar serios distribuția de putere din interiorul coaliției de guvernare și implicit raporturile dintre parteneri. O victorie a grupării anti-Orban în PNL, coroborată cu o victorie a lui Cioloș în USRPLUS ar încorda relațiile între parteneri de vreme ce în ambele scenarii, noile conduceri vor încerca să își impună oameni în funcții cheie în interiorul cabinetului, reîmpărțind unele portofolii. Pe de altă parte, scenariul în care Orban și Barna rămân la șefia PNL, respectiv USRPLUS va duce cel mai probabil la menținerea status quo-ului în coaliție. Dacă în PNL asistăm la o schimbare de ștachetă, dar în USRPLUS nu, este posibil să vedem tensiuni în coaliție din cauza animozității grupării din jurul lui Rareș Bogdan față de partenerii de coaliție de la USRPLUS și față de Barna. În fine, scenariul în care Orban rămâne la șefia PNL, dar Cioloș devine noul lider al USRPLUS ar putea tensiona lucrurile treptat, odată cu trecerea timpului de vreme ce Dacian Cioloș și Ludovic Orban vor urmări separat preluarea președinției în 2024.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *