Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, atrage atenția că un raport provizoriu, elaborat de stafful majorității din Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților din SUA, a fost prezentat și interpretat eronat în spațiul public românesc, deși documentul nu are statut oficial și nu este asumat bipartizan de Congresul american. În opinia sa, raportul tinde să minimalizeze influențele maligne și ilegale care au dus la anularea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2024.
Un document preliminar, fără asumare instituțională
Remus Ștefureac subliniază într-un editorial publicat de informat.ro – că raportul nu reprezintă o poziție oficială a Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților, nu a fost adoptat de Senatul SUA și nu constituie un document al Congresului Statelor Unite sau o evaluare a executivului american. Cu toate acestea, spune sociologul, documentul a fost prezentat în mod eronat sau chiar deliberat drept „Raport al Congresului SUA”, ceea ce i-a conferit o greutate politică artificială în dezbaterea publică din România.
Pentru a ilustra distorsiunea de percepție, Ștefureac face o analogie: situația ar fi comparabilă cu redactarea unui raport preliminar de către consilierii unei comisii parlamentare din România, fără votul comisiei sau cunoașterea sa de către Parlament, care ar fi apoi prezentat public drept poziție oficială a legislativului.
Impact mediatic major, într-un timp foarte scurt
Potrivit evaluării citate de Remus Ștefureac, documentul a generat un impact mediatic semnificativ. În intervalul 3–5 februarie 2026, mediatizarea online a raportului a produs un impact estimat de 14,3 milioane de vizualizări, din aproape 800 de mențiuni în surse relevante, conform datelor Newsvibe.ro. În opinia sociologului, aceste cifre arată o temă cu penetrare rapidă și vizibilitate foarte ridicată, în pofida statutului neoficial al documentului.
Cum a fost construită narațiunea publică
Ștefureac observă că, în mediul online și pe rețelele sociale, raportul a fost asociat cel mai frecvent cu România, Comisia Europeană și Uniunea Europeană, alegerile din 2024, platforma TikTok și actori politici locali. În presa mainstream, documentul a fost adesea prezentat ca parte a relației tensionate dintre SUA și UE. Prezentarea sa generică drept „Raport al Congresului SUA” a amplificat, în opinia sa, percepția falsă asupra importanței documentului.
Un context social vulnerabil la dezinformare
Analiza lui Remus Ștefureac plasează acest episod într-un context mai larg, marcat de o vulnerabilitate ridicată a societății românești la fenomenul dezinformării. Potrivit unui sondaj INSCOP Research realizat în 2025, 75,9% dintre români consideră, în foarte mare sau destul de mare măsură, că opțiunile de vot sunt afectate de dezinformare și știri false.
Percepția influențelor externe asupra alegerilor
Un alt sondaj INSCOP din 2025 arată că 61,1% dintre respondenți cred că alegerea președintelui României este influențată semnificativ de acțiuni ostile ale altor state. În ceea ce privește actorii percepuți ca surse de propagandă și știri false, 45,3% dintre români indică Rusia, 11,8% China, 5,8% Statele Unite și 3,6% Uniunea Europeană. Ucraina este menționată de 2,8%, Germania și Franța de câte 2,3%, iar Ungaria de 1,9%. De asemenea, 11,3% indică alte state, 33,9% declară că nu știu sau nu pot aprecia, iar 4,7% nu răspund.
Dezinformarea, percepută ca amenințare la securitatea națională
În concluzie, Remus Ștefureac arată că 82,2% dintre români consideră, în foarte mare sau destul de mare măsură, că dezinformarea reprezintă o amenințare reală la adresa securității naționale a României. În opinia sa, acest episod demonstrează cât de rapid pot fi amplificate și instrumentalizate documente neoficiale într-un spațiu public deja marcat de explozia știrilor false, de utilizarea tehnologiilor digitale avansate și a inteligenței artificiale pentru influențare, manipulare și polarizare socială.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
