Skip to content
Societate

Sociologul Dan Jurcan explică isteria românilor în ceea ce privește pașapoartele: „Rețelele de socializare nu sunt cel mai bun spațiu de informare”

Inquam Photos / George Călin

Zilele acestea, în plin conflict militar în Ucraina vecină, tot mai mulți români se grăbesc să își actualizeze pașapoartele, iar în mai multe orașe s-au format deja cozi. Astfel că cine se programează acum, riscă să mai prindă loc la ghişeu abia în aprilie sau chiar în mai.

Sociologul Dan Jurcan a explicat în exclusivitate pentru PS News care ar fi motivele din spatele unei astel de atitudini din partea populației.

“Fără o comunicare guvernamentală adecvată, zvonurile și dezinformarea în masă preiau agenda publică. Există multă emoție în aceste zile pe fondul unei incertitudini crescute și e normal într-un fel ca oamenii să își caute ancore de siguranță. Asta explică parțial aglomerația de la pașapoarte. Cei mai mulți au văzut la știri că dacă nu au pașaport digital, refugiații ucraineni au probleme la frontiere. Prin extrapolare, e posibil ca mulți dintre români să își ia pur și simplu această măsură de siguranță minimală (pașaportul digital) pentru un scenariu foarte puțin probabil în acest moment, dar încă posibil, o extindere a conflictului din Ucraina la nivel regional sau global.

În astfel de situații contează prea puțin realitatea, contează percepția. Și dacă informările oficiale sunt extrem de parcimonioase, căci ăsta e adevărul, atunci oamenii se informează cum pot, de la televiziune, de pe Internet, de pe rețelele de socializare, de la prieteni.

Ceea ce e o mare capcană.

În primul rând, televiziunile sunt obsedate de audiență și am văzut multe televiziuni de știri care dramatizează,  hiperbolizează, speculează emoția, fără să se gândească la consecințe. Invazia din Ucraina este prezentată apocaliptic, iar pericolul atragerii României într-un conflict cu Rusia este văzut ca o fatalitate.

Rețelele de socializare nu sunt cel mai bun spațiu de informare în aceste zile. Ele sunt un teren al războiului informațional și multe dintre imaginile prezentate vizează chiar amplificarea emoției și inducerea fricii. Panica, frica, lipsa de încredere în autorități îi servesc mai degrabă lui Putin decât publicului român. Calmul și raționalitatea ar trebui să fie la ordinea zilei acum, dar nu e nici o voce care să spună notabil acest mesaj, pentru că guvernul e mai degrabă sfios în a comunica. Dacă în perioada pandemiei aveam zilnic conferințe de presă care să ne liniștească, acum e tăcere deplină. Ori acolo unde nu există informare oficială, apar zvonurile, iar dezinformarea găsește un teren fertil pentru a-și atinge obiectivele.

Pe de altă parte, repetarea la infinit de către oficiali guvernamentali că suntem parte din NATO și vom fi protejați nu pare să fie suficient pentru a calma fricile românilor. În plus, prudența liderilor NATO de a se implica mai mult în Ucraina de teama unui război NATO- Rusia e posibil să fie văzută mai degrabă ca o slăbiciune de către public (o spune și Zelenski). Și atunci, probabil că unii se gândesc de ce ar risca atunci marile puteri (SUA, Franța, Marea  Britanie) începerea unui război mondial pentru România în virtutea articolului 5 din Tratatul NATO, dacă ele nu au făcut-o pentru Ucraina, deși aveau semnat un astfel de acord în 1994 la Budapesta? Pe scurt, acolo unde rațiunea contează, oamenii așteaptă mai multe argumente din partea autorităților pentru a se simți în siguranță. Pentru că în absența unei informări consistente și persuasive, apare incertitudinea. Iar incertitudinea este urmată natural de nevoia de a o reduce prin acțiuni personale( cum ar fi aglomerarea la pașapoarte, fuga după iodură de potasiu, fuga după valută cash etc.), multe dintre ele construite emoțional și pe informații eronate despre cum ar trebui să reacționăm în caz de conflict.

Pe scurt, guvernul comunică puțin și deficitar, televiziunile speculează conflictul de dragul audienței iar rețelele de socializare sunt un teren fertil pentru dezinformare. Suntem o democrație și sigur că nu putem impune cenzura cum a făcut-o Putin în Rusia, dar mai multă responsabilitate din partea televiziunilor, mai multă atenție din partea CNA și mult mai multă comunicare din partea guvernului ar furniza poate mai multă încredere, calm și ar reduce gesturile extreme cu potențial de contagiune socială. Pentru că realitatea e că nu există deocamdată niciun pericol de război pentru cetățenii români. Creșterea prețului la combustibil, energie electrică, gaz și scumpirile în lanț care vor urma sunt pericole mult mai imediate și mai palpabile decât o presupusă invazie a Rusiei”, a precizat sociologul Dan Jurcan.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *