Skip to content
Politică

Sociologul Ovidiu Voicu explică contextul deciziei BEC în privința USR-PLUS: e o problemă judiciară, nu politică

Cererea de înscriere în alegerile europarlamentare din luna mai a Alianței 2020 USR PLUS a fost respinsă joi de Biroul Electoral Central (BEC), motivul fiind că Dan Barna și Dacian Cioloș nu figurează ca președinți ai celor două partide în registrul partidelor politice, a anunțat PLUS într-un comunicat de presă.

Motivele pentru care Dan Barna și Dacian Cioloș nu figurează în Registrul partidelor ca președinți ai celor două formațiuni țin de situația partidelor. După congresul din octombrie 2017, la care Dan Barna a fost ales președinte al partidului, un grup de fideli ai lui Nicușor Dan a contestat noua conducere, iar procesul încă se judecă.

Totodată, Tribunalul București a admis noua conducere a partidului, cu Dacian Cioloș președinte, pe 1 martie, dar nu a operat modificarea în Registrul partidelor deoarece a trebuit să fie lăsată să curgă perioada de apel – în care cei care vor să depună contestații, să o poată face.

În acest context, sociologul Ovidiu Voicu a explicat pentru PSNews.ro situația în care se află alianța electorală USR-PLUS. BEC a respins Alianța electorală USR-PLUS pentru că protocolul nu era semnat de președinții celor două partide, așa cum apar în Registrul Partidelor Politice.

După alegerea organelor de conducere, partidele trebuie să le înregistreze la Tribunal. Acest lucru se face printr-un proces, pentru a da posibilitatea celor ce se simt nedreptățiți să conteste decizia. Doar după înregistrare se consideră definitive alegerile. E normal să fie așa.

Dan Barna nu este în acte președintele USR. Alegerea sa a fost contestată de un grup de membri USR în 2017. Aceștia au pierdut pe fond în martie 2018, dar au făcut apel. Încă se mai judecă apelul. Contestatarii au folosit tertipuri să întârzie procesul. Dan Barna nu este președinte în acte ca urmare a unei lupte interne în USR, ascunsă publicului”, a spus sociologul.

În ceea ce privește partidul lui Dacian Cioloș, acesta a spus că: La PLUS, lucrurile sunt ceva mai simple. Pe 4 februarie au deschis procesul de înregistrare, pe 1 martie au primit decizie favorabilă, pentru că nu a constestat nimeni. Dar nu au primit motivarea, deci nu e definitivă.

E o problemă de sistem judiciar, nu politică. Tribunalul București este supra-încărcat, unele motivări durează și peste un an, deși termenul legal este de 60 de zile.

Și ca să înțelegem contextul, BEC a avut pe masă șapte cereri de alianțe. În două diferite apare PRM. Care e adevăratul PRM? Cel din Registrul Partidelor. De aceea avem Registrul, unic, să evităm confuzii. Toți judecătorii din BEC au votat în litera legii, împotriva înregistrării USR-PLUS. Au votat pentru reprezentanții partidelor de opoziție și ai AEP.

Totodată, listele de candidați trebuie semnate de președintele partidului. Așteptăm cu interes momentul depunerii candidaturilor, indiferent de decizia Înaltei Curți la contestația USR-PLUS”, a conchis Ovidiu Voicu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *