Skip to content
Politică

SONDAJ Cum văd românii partidele autohtone. Cu ce doctrine le identifică

theexecutiveagency.com

Ultimul sondaj de opinie făcut de Biroul de Cercetări Sociale, în perioada 15-20 martie 2019, obținut în exclusivitate de PSnews.ro, prezintă modul în care sunt văzute partidele din România de către alegători, mai exact, ce doctrină cred românii că au principalele formațiuni politice care le vor cere votul, cu ocazia alegerilor europarlamentare.

Astfel, PSD, partidul care deține în prezent guvernarea, fiind cel mai bine reprezentat în Parlament, în urma ultimelor alegeri generale, este văzut doar de 52,7% dintre participanții la sondaj ca fiind un partid social-democrat. Un procent de 15,8% dintre respondenți văd PSD-ul ca fiind un partid comunist, 8% dintre ei iberal, 6,5% spun că nu are nicio orientare, iar 12,6% nu știu ce să răspundă.

În privința principalului partid de opoziție, PNL, 62,1% dintre participanții la sondaj spun că doctrina partidului este una liberală, deși partidul condus de Ludovic Orban este în prezent membru al familiei popularilor europeni.

În mod surprinzător, 7,9% dintre cei chestionați au răspuns că PNL este un partid social-democrat, iar 7,3% au spus că nu are nicio orientare politică.

Există și un procent de 5,4% care văd PNL-ul ca pe un partid creștin-democrat, dar și 2,6% care spun despre liberali că fac parte dintr-un partid cu doctrină comunistă.  Iar 12,2% dintre participanții la sondaj nu au știut ce să răspundă.

Răspunsuri eterogene

Răspunsurile sunt mult mai eterogene când vine vorba de alianța USR-PLUS: 20% dintre respondenți spun că este de doctrină liberală, 20,5% nu știu ce să răspundă, 14,7% cred că nu are nicio doctrină, 11,5% văd alianța ca având o doctrină naționalistă, 9,9%, social-democrată, 8,2% – comunistă, iar 8,1% creștin-democrată.

Ceva mai clare sunt lucrurile atunci când vine vorba de ALDE și PRO – România.

Astfel, în cazul partidului condus de Călin Popescu – Tăriceanu, 32,3% dintre români spun, conform sondajului citat, că are o doctrină liberală, 17,5%, social-democrată, 9,4% – comunistă, 4,7%, creștin-democrată, respectiv 4,6% – naționalistă.

Dintre participanții la sondaj, 19,4% nu au știut ce să răspundă, în cazul ALDE, iar 10,1% au spus că nu are nicio orientare politică.

Când vine vorba de PRO-România, partidul condus de Victor Ponta, 34,5% dintre respondenți spun că este un partid cu doctrină social-democrată, 10,1% comunistă, 9,1% liberală și 7,8% naționalistă.

Exitstă și un procent de 6,4% dintre răspunsuri care creditează PRO-România ca fiind partid creștin-democrat. Că nu are nicio orientare politică spun 10,8% dintre participanții la sondaj, iar 19,4% nu știu ce să răspundă.

În privința Partidului Mișcarea Populară, condus de fostul președinte Traian Băsescu, 22,6% dintre respondenți spun că este o formațiune politică aparținând doctrinei liberale, 14,6% că este un partid social-democrat, 10,1% comunist, 9,2% creștin-democrat, 8% naționalist, 13,5% că nu are nicio doctrină, iar 19,3% nu au știut ce să răspundă.

Partide care bagă electoratul în ceață

Dintre partidele incluse în sondaj, însă, numărul celor care nu au știut ce să răspundă la întrebarea privind doctrina de care aparțin formațiunile politice este cel mai mare atunci când vizată a fost UNPR, condusă de Gabriel Oprea: 26,4%.

Un procent de 13,3% dintre respondenți cred că uniunea este o formațiune naționalistă, 12% social-democrată, 11% spun că este comunistă, 6,6% liberală, 6,2% creștin-democrată, 3,8% ecologistă iar 17,8% că nu are nicio doctrină.

În fine, UDMR-ul este văzută de 25,2% dintre cei chestionați ca fiind o formațiune politică naționalistă, 11,4% spun că ține de doctrina social-democrată, 8,2% de cea comunistă, 8% liberală, 4,6% au identificat reprezentanta maghiarilor din România ca aparținând altei doctrine, iar 4,5% au spus că UDMR este creștin-democrată.

Mai este și un procent de 15% dintre respondenți care spun că UDMR nu are nico doctrină politică, iar 23,7% dintre ei nu au știut ce să răspundă.

Sondajul a fost realizat în perioada 15-20 martie 2019 pe un eșantion național de 1144 persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României care locuiește în țară (au fost excluse din eșantion persoanele aflate în străinătate, precum și persoanele instituționalizate din mânăstiri, pușcării, spitale, aziluri, etc. – adică peste 25% din totalul alegătorilor).

Eșantionul construit a fost de tip probabilist-aleator, format din 40 de straturi, rezultate din intersecția a 8 zone geografice cu 5 tipuri de localități urbane și regionale.

Eșantionul a fost alcătuit astfel încât să aibă reprezentativitate națională, cu o eroare statistică de +/-3% la un interval de încredere de 95%. Adică dintr-o sută de eșantioane identice 95 dintre ele vor da aceleași cifre cu o eroare de +/-3%. Eșantionul reproduce structura socio-demografică a populației nu doar pe județe, regiuni de dezvoltare și tipuri de localități (orașe mari, orașe mijlocii, orașe mici si comune), ci și pe sexe, grupe de vârstă, ocupații și nivel de instrucție școlară.

Sondajul a fost coordonat de Bruno Ștefan, sociolog ce a realizat peste 500 de sondaje în ultimii 29 ani atât în cadrul BCS (în perioada 1998-2019), cât și în cadrul CIS (în perioada 1991-1998), conferențiar la Departamentul de Formare pentru Cariera Didactică și Științe Socio-Umane din Universitatea Politehnica din București.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *