Un sondaj național realizat de CURS în perioada 5–19 septembrie 2025 arată o imagine apăsată de nemulțumiri economice și de scepticism față de clasa politică. Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 1.100 de persoane adulte, reprezentativ pentru populația României, cu o marjă de eroare de ±3%.
Sondajul CURS din septembrie 2025 arată un public dominat de pesimism, cu încredere ridicată în instituțiile considerate stabile și de protecție, dar cu scepticism pronunțat față de politicieni și instituțiile politice. În plan electoral, AUR se află pe primul loc, urmat de PSD și PNL, într-un context economic perceput ca dificil de majoritatea populației.
Direcția în care se îndreaptă țara
Întrebați cum văd mersul țării, 70% dintre români spun că România merge într-o direcție greșită. Doar 24% consideră că lucrurile merg într-o direcție bună, iar 6% nu au avut un răspuns. Aceste date confirmă un climat public în care nemulțumirea este dominantă.
Liderii politici și capitalul de încredere
Niciun politician nu reușește să adune un sprijin majoritar. Călin Georgescu este la 40% încredere, George Simion la 38%, iar Nicușor Dan la 34%. În rândul celor aflați în funcții, Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan sunt evaluați cu 26%, în timp ce Anamaria Gavrilă, Dominic Fritz și Diana Șoșoacă au fiecare câte 19%. Diferențele mari între scoruri și nivelul ridicat de neîncredere arată o scenă politică fragmentată, fără o figură care să concentreze sprijinul public (peste 50%).
Instituțiile, între apreciere și scepticism
Clasamentul instituțiilor rămâne stabil: Armata și pompierii (79%), Biserica (70%) și Poliția (56%) sunt cel mai bine văzute. În zona pozitivă se află și Uniunea Europeană (55%), mediul privat (52%) și ONU (50%).
Pe partea opusă, instituțiile politice sunt evaluate modest: Președinția (40%), Guvernul (27%), Curtea Constituțională (26%) și Parlamentul (25%). Încrederea scăzută în zona politică contrastează puternic cu cea acordată instituțiilor percepute ca fiind de protecție sau cu rol practic.
Intenția de vot
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 34% din voturi, PSD 23%, iar PNL 16%. USR este la 12%, în timp ce UDMR și SOS România au câte 5%, Partidul Oamenilor Tineri 3%, iar alte formațiuni 2%. AUR se află pe primul loc, urmat de PSD și PNL, iar partidele mai mici se mențin la niveluri reduse, dar pot deveni relevante în calculele de alianțe.
Cum sunt privite măsurile guvernului
În privința celui de-al doilea pachet de măsuri economice, părerile sunt împărțite. 36% spun că unele decizii au fost corecte, altele nu, 29% le consideră nejustificate și nenecesare, iar 24% le văd ca justificate și necesare. Distribuția arată o percepție fragmentată, în care nici sprijinul, nici respingerea nu domină clar.
Impactul asupra vieții cotidiene
Întrebați dacă au simțit direct efectele acestor măsuri, 52% au declarat un impact foarte mare, iar 31% un impact mare. Doar 9% au spus că efectele au fost mici, în timp ce 4% au simțit foarte puțin sau deloc, iar alți 4% nu au putut aprecia. Practic, peste opt din zece români afirmă că schimbările au atins în mod direct bugetul familiei.
Situația financiară a gospodăriilor
Întrebați cum le-a mers financiar în ultimul an, 46% spun că situația lor s-a înrăutățit (27% „într-o oarecare măsură”, 19% „semnificativ”). 32% afirmă că au rămas la același nivel, dar nu sunt mulțumiți, în timp ce 16% au rămas la același nivel și sunt mulțumiți. Doar 4% spun că le-a mers mai bine, iar 2% nu au răspuns. Aceste cifre conturează imaginea unei populații care resimte presiunea economică și stagnarea veniturilor.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
