Românii încheie anul 2025 cu o percepţie divizată: majoritatea declară că a fost un an bun pentru ei personal, dar consideră, în proporţii ridicate, că 2025 a fost un an rău pentru România şi că ţara merge într-o direcţie greşită. Economia rămâne principalul factor de stres, iar deciziile şi reformele publice sunt evaluate critic, mai ales din perspectiva transparenţei şi echităţii.
Deși 68% dintre români spun că, personal, au avut un an bun sau foarte bun, 63% cred că 2025 a fost un an rău sau foarte rău pentru România, arată un sondaj IRES, dat publicității luni. Conform acestuia, anul 2025 este perceput de români ca un an al rezistenței, nu al progresului.
Potrivit sondajului național realizat de IRES, majoritatea populației spune că s-a descurcat la nivel personal, însă fără sentimentul că lucrurile se îndreaptă într-o direcție mai bună pentru țară. Creșterea stresului, presiunile economice și lipsa de încredere în modul în care sunt luate și explicate deciziile publice conturează un climat social dominat de adaptare forțată și scepticism.
Cum au perceput românii anul 2025
Peste două treimi (68%) dintre participanții la sondaj apreciază că anul 2025 a fost bun sau foarte bun pentru ei personal, semn al unei capacități ridicate de adaptare individuală într-un context general dificil. Situația financiară s-a înrăutățit față de 2024 pentru 42% dintre respondenți, în timp ce doar 21% spun că situația lor financiară s-a îmbunătățit.
Peste jumătate dintre români (51%) spun că 2025 a fost mai rău decât 2024 din perspectiva nivelului de stres perceput.
Peste jumătate (52%) dintre români spun că au trecut prin momente de tristețe în 2025, 62% au avut cel puțin un motiv de mare bucurie în acest an, în schimb pentru doar o treime 2025 a adus realizări sau succese notabile în plan personal sau profesional.
- 73% dintre intervievați declară că situația economică le-a afectat echilibrul emoțional într-o mare sau foarte mare măsură, fiind cel mai puternic factor de stres identificat în sondaj.
- 72% dintre români cred că România merge într-o direcție greșită, în timp ce doar 25% consideră că direcția este una bună.
- 63% spun că anul 2025 a fost un an rău sau foarte rău pentru România, chiar dacă evaluarea anului personal este semnificativ mai bună.
- 61% dintre respondenți consideră că anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024 a fost o decizie greșită, iar majoritatea dintre cei intervievați spun că decizia nu a fost suficient de transparentă.
Impactul reformelor guvernamentale
Peste 60% dintre participanții la sondaj cred că reformele guvernamentale nu sunt echitabile și că statul ar fi trebuit să reducă cheltuielile înainte de a crește taxele, impactul asupra nivelului de trai fiind perceput predominant ca negativ.
Peste jumătate (53%) dintre participanții la sondaj declară că au resimțit în mod negativ efectelele reformelor asupra nivelului de trai al lor și/sau al familiei lor.
Încrederea românilor în profesiile asociate cu protecția și serviciile publice directe (pompier, medic, profesor, asistent medical) este, în continuare, la cote ridicate, în timp ce politicienii sunt pe ultimul loc, continuându-și scăderea continuă din ultimii ani.
Datele sondajului conturează imaginea unui an dificil pentru societatea românească, marcat de insecuritate economică, polarizare politică și socială și scăderea încrederii în instituții, potrivit IRES. Deși mulți români reușesc să își gestioneze viața personală și familială, percepția asupra direcției generale a țării este profund negativă.
Economia rămâne principala sursă de stres a românilor, iar politicile publice sunt evaluate critic nu doar pentru efectele lor, ci mai ales pentru lipsa de transparență, echitate și comunicare. În acest context, diferența dintre „cum ne descurcăm fiecare” și „cum merge România” devine una dintre cele mai relevante concluzii ale anului 2025.
Evaluarea vieții personale și starea de bine în 2025
Nivelul de satisfacție cu modul în care respondenții trăiesc este în scădere comparativ cu anii anteriori. Doar jumătate dintre români se declară mulțumiți de viața lor, iar aproape la fel de mulți se declară nemulțumiți.
Majoritatea respondenților descriu anul 2025 drept bun sau foarte bun pentru ei personal, în timp ce aproximativ o treime îl evaluează negativ. Această distribuție arată o capacitate de adaptare și reziliență individuală, chiar și într-un context general dificil.
Comparativ cu 2024:
- situația financiară este percepută ca fiind mai proastă de către o proporție semnificativă a populației;
- nivelul de stres a crescut pentru peste jumătate dintre respondenți;
- starea emoțională și cea fizică tind să se degradeze pentru o parte importantă a populației;
- viața de familie apare drept o zonă relativ mai stabilă, cu mai puține evaluări negative.
Aceste date sugerează că presiunile externe (economice, sociale, politice) au un impact direct asupra stării psihologice, în timp ce familia funcționează ca un mecanism de sprijin, concluzionează IRES.
Evenimente marcante și percepția reușitei personale
Datele sondajului IRES indică o coexistență a experiențelor pozitive și negative:
- o majoritate a respondenților declară că au trăit cel puțin o bucurie importantă în 2025;
- în același timp, peste jumătate spun că au trecut prin momente de tristețe semnificativă;
- doar o minoritate consideră că anul 2025 a adus realizări sau succese importante, personale sau profesionale.
Această combinație descrie anul 2025 mai degrabă ca un an de supraviețuire și gestionare a dificultăților, decât ca un an al progresului sau al împlinirilor majore.
Cele mai importante provocări personale menționate sunt:
- îngrijorările legate de viitor (personal și al copiilor);
- problemele de sănătate;
- teama legată de războiul din Ucraina și proximitatea acestuia;
- dificultățile financiare;
- îngrijorările legate de direcția în care se îndreaptă România.
Situația economică, principalul factor de stres
În privința factorilor care au afectat echilibrul emoțional, situația economică a fost, de departe, principala sursă de stres a românilor în anul 2025:
- peste 70% dintre participanții la sondaj declară că situația economică le-a afectat echilibrul emoțional într-o mare sau foarte mare măsură, urmată de situația politică internă;
- radicalizarea și conflictualizarea discursului politic;
- lipsa unor surse de informare considerate credibile; războiul din Ucraina.
Rezultatele, conform IRES, indică un climat general de insecuritate multiplă: economică, politică, informațională și geopolitică.
România în 2025: evaluare macrosocială sever negativă
O majoritate covârșitoare a respondenților consideră că România merge într-o direcție greșită. Doar un sfert dintre români sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție bună. Tinerii 18–35 ani, persoanele cu studii superioare ori cei care locuiesc în mediul urban sunt relativ mai puțin negativi, în timp ce mai critici sunt respondenții de peste 51 de ani, cei care locuiesc în mediul rural și cei cu educație scăzută (cel mult opt clase).
Aproape două treimi (63%) dintre respondenți consideră că 2025 a fost un an rău sau foarte rău pentru România, în contrast puternic cu evaluarea mai favorabilă a anului la nivel personal.
Comparativ cu anul 2024, majoritatea românilor consideră că, în 2025:
- economia s-a înrăutățit (71%);
- calitatea guvernării și a vieții politice s-a degradat (64%);
- nivelul corupției a crescut (63%).
Capitolul relațiile internaționale ale României este evaluat ceva mai pozitiv decât restul (16% dintre cei chestionați cred că 2025 a fost mai bun decât 2024 la acest capitol pentru România, iar 33% cred că a fost la fel).
Persoanele cu vârste între 51–65 ani și peste 65 de ani, cele cu educație scăzută și care locuiesc în rural tind să evalueze, în proporții mai ridicate, în termeni negativi anul 2025 pentru România.
Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.012 respondenţi, cu vârsta de 18+ ani, selectat simplu şi aleatoriu, reprezentativ la nivel naţional, cu o eroare maximă tolerată de ±3,1%, în perioada 4–17 decembrie 2025, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing). Studiul face parte din programul de responsabilitate socială al IRES.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
