La 35 de la căderea comunismului și la finalul unui an electoral agitat, Institutul IRES a realizat un sondaj privind percepția românilor la parcursul postdembrist al României. Deși opoziția față de orientarea euroatlantică a țării aparent a crescut, rezultatele studiului arată că percepțiile nostalgice asupra comunismului tind să scadă în intensitate.
Șapte din zece români cred că țara merge într-o direcție greșită, în același timp 57% dintre participanții la sondaj spun că sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de felul în care trăiesc, în prezent. Dacă percepția pozitivă cu privire la climatul general din România este mai frecventă în rândul vârstnicilor, mulțumirea privind modul în care trăiesc în prezent este mai ridicată în rândul tinerilor.
Numitorul comun al percepției pozitive este reprezentat de respondenții cu studii superioare și de votanții PSD, USR și PNL, notează cursdeguvernare.ro.
Sondajul arată un atașament, cel puțin teoretic, crescut al românilor față de valorile democratice care se regăsesc într-o societate, cu precădere a celor care țin de libertățile individuale (libertatea de mișcare, libertatea economică, libertatea de a alege ori libertatea de exprimare în raport cu autoritățile). Atașamentul scade în intensitate atunci când este vorba despre drepturile minorităților, de egalitatea cetățenilor în fața instituțiilor sau de pluralismul politic:
- Mai mult de opt din zece respondenți apreciază drept extrem de important să trăiască într-o societate în care cetățenii sunt liberi să călătorească în străinătate oricând doresc, în timp ce doar 1% dintre participanții la sondaj evaluează acest aspect ca fiind deloc sau mai degrabă neimportant;
- Pentru 67% dintre români este extrem de important să trăiască într-o societate în care oricine e liber să deschidă o afacere, dar pentru 6% acest aspecte este deloc sau mai degrabă neimportant;
- Pentru șase din zece români este extrem de important să trăiască într-o societate în care președintele, parlamentarii, primarii și consilierii locali sunt aleși de către cetățeni în urma unor alegeri libere și corecte, în timp pentru 8% acest aspect este deloc sau mai degrabă neimportant;
- Șase din zece români spun că este extrem de important să trăiască într-o societate în care cetățenii pot critica deciziile Guvernului și Parlamentului fără a fi pedepsiți pentru asta, dar 8% spun că pentru ei acest aspect este deloc sau mai degrabă neimportant;
- Pentru 45% dintre respondenți este extrem de important să trăiască într-o societate în care drepturile grupurilor minoritare sunt protejate, însă unul din 10 români nu consideră important acest aspect;
- Unul din doi români (52%) spune că extrem de important să trăiască într-o societate în care cetățenii sunt tratați de către instituțiile statului la fel, indiferent ce avere și ce relații au. 14% evaluează acest aspect ca fiind deloc sau mai degrabă neimportant
- Pentru 30% dintre respondenți este extrem de important să trăiască într-o societate în care există mai multe partide politice, în același timp pentru unul din zece intervievați acest aspect este deloc important
- În același timp, unul din cinci români apreciază drept extrem de important să trăiască într-o societate în care toate prețurile sunt stabilite de stat și unul din patru în care toate salariile sunt stabilite de stat.
A fost sau nu a fost revoluţie în decembrie 1989?
Peste jumătate dintre români (59%) apreciază că evenimentele din anul 1989 reprezintă mai degrabă o lovitură de stat, spre deosebire de 37% care le califică drept o revoluție.
Bărbații, în măsură mai mare decât femeile, consideră că aceste evenimente au fost mai degrabă o lovitură de stat (63% vs. 55%). Opinii similare tind să se regăsească mai frecvent și în rândul respondenților cu vârste între 51 și 65 de ani, dar și printre votanții AUR și POT.
Doar două treimi (66%) dintre participanții la sondaj sunt de părere că evenimentele din decembrie 1989 trebuie să rămână în istorie ca un eveniment pozitiv, în timp ce 32% spun că acestea ar trebui să fie asociate negativ.
Asocierile pozitive se regăsesc în proporții mai ridicate în rândul vârstnicilor, printre persoanelor educate, a celor care locuiesc în Moldova, dar și în categoria respondenților care cred că direcția României din prezent este una bună și a celor care votează cu USR, PSD, PNL sau POT.
Doar unul din zece intervievați apreciază că soții Elena și Nicolae Ceaușescu au avut parte de un proces corect, în timp 86% declară opusul. Cu cât sunt mai tineri, dar și mai lipsiți de educație, cu atât respondenții consideră că procesul a fost corect în proporție mai ridicată. De aceeași părere sunt, în proporții mai ridicate decât media, și votanții USR și PNL.
Câți dintre români cred că înainte era mai bine?
55% dintre românii cu vârste de peste 51 de ani – cei care în decembrie 1989 aveau deja 16 ani – spun că ei au, în prezent, un nivel de trai mai bun decât cel de dinainte de 1989. Un sfert apreciază că nivelul lor de trai este la fel ca în perioada comunismului, iar o cincime susțin că trăiesc mai rău decât în comunism.
Percepțiile negative cu privire la nivelul de trai sunt regăsite în proporții mai ridicate de către persoanele cu vârste între 51 și 65 de ani sau în rândul celor care locuiesc la sate ori în sudul țării, precum și în rândul votanților AUR.
Participanții la sondaj au fost rugați să identifice drept false sau adevărate unele aspecte care au caracterizat comunismul din România ori care, de-a lungul ultimilor 35 de ani, au fost transformate, pe fondul nostalgiei sau a negativismului, în mituri pozitive cu privire la perioada comunistă.
În cele mai multe dintre cazuri, respondenții asociază în mod corect aspectele testate și în proporții destul de scăzute le asociază ca fiind false pentru perioada respectivă.
Evaluând distribuția răspunsurilor în funcție de câteva variabile socio-demografice, remarcăm că tinerii între 18 și 35 de ani sunt mai înclinați să considere drept false aspecte care țin de interzicerea unor libertăți și drepturi fundamentale individuale, care a fost o realitate a perioadei comuniste. Spre exemplu:
- ”Exista un singur partid politic” – 14% tineri cred că afirmația este falsă vs. 6% media,
- ”Avortul era interzis” – 12% tineri o consideră falsă vs. 7% media,
- ”Statul decidea cine avea voie să călătorească în străinătate” – 10% tineri cred că afirmația este falsă vs. 7% media,
- ”Era interzis ca cetățenii să dețină o afacere” – 10% tineri o consideră falsă vs. 7% media,
- ”Toate fabricile erau în proprietatea statului” – 5% tineri sunt de părere că este falsă vs. 1% media).
Cu sau fără TikTok? Doar 1 din 10 români l-ar interzice
Alegerile prezidențiale din acest an au adus o dezbatere amplă în societate asupra utilizării rețelelor sociale și a tehnicilor de inginerie socială în campaniile electorale. Utilizarea TikTok în campania pentru alegerea președintelui României a pus, din nou, în discuție tema interzicerii acestei platforme în România.
Potrivit sondajul IRES, unul din doi români adulți utilizează TikTok.
Dacă aproape unul din zece români ar fi de acord cu interzicerea TikTok în România, aproape un sfert dintre intervievați sunt de părere că această platformă ar trebui interzisă în orice societate democratică. La polul opus, două treimi dintre respondenți cred că TikTok nu ar trebui interzis.
În favoarea interzicerii TikTok se regăsesc în proporții mai ridicate respondenții educați, votanții USR, PNL și PSD și intervievații care cred că direcția în care merge România este una bună.
Sondajul a fost realizat telefonic pe un eșantion de 964 respondenți, în perioada 17 – 20 decembrie 2024, și are o marjă de eroare de ± 3,2%.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
