Un sondaj național realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie arată că peste patru din zece români consideră Europa „destul de nesigură”, iar principala amenințare percepută este reprezentată de conflictele militare din vecinătatea Uniunii Europene, în special războiul declanșat de Rusia împotriva Ucraina. În același timp, neîncrederea în leadershipul politic, expunerea ridicată la narațiuni controversate și vulnerabilitatea economică conturează un climat de anxietate generalizată.
Vezi aici integral SONDAJUL IRES Securitatea Europei
Europa, între „destul de sigură” și „destul de nesigură”
42% dintre respondenți consideră că Europa este „destul de sigură”, însă 30% o percep ca fiind „destul de nesigură”, iar alți 16% drept „foarte nesigură”. Doar 11% cred că Europa este „foarte sigură”, ceea ce indică o percepție fragilă asupra stabilității continentului.
Războiul și dezinformarea – principalele amenințări
Întrebați care este cea mai mare amenințare la adresa securității Europei, românii indică:
- Conflictele militare din vecinătatea UE / războiul Rusiei împotriva Ucrainei – 34%
- Dezinformarea și manipularea online – 22%
- Instabilitatea economică – 20%
- Slăbirea coeziunii politice în UE – 7%
- Atacurile cibernetice – 6%
Percepția gravității este confirmată și de evaluările pe scală: dezinformarea, conflictele militare și instabilitatea economică se află constant în topul amenințărilor considerate „foarte grave”.
România, percepută ca vulnerabilă
Aproape 7 din 10 români cred că România este „foarte” sau „destul de vulnerabilă” la amenințările externe care afectează Europa. Doar 8% consideră că țara nu este deloc vulnerabilă.
În ceea ce privește impactul direct asupra României, pe primele locuri se află:
- Războiul din vecinătatea UE (53%)
- Dezinformarea online (44%)
- Instabilitatea economică (43%)
Amenințările au crescut în ultimii cinci ani
Majoritatea respondenților afirmă că amenințările la adresa siguranței au crescut, atât la nivel global și european, cât și pentru România. La nivel personal, 62% spun că pericolele au crescut „foarte mult” sau „într-o oarecare măsură”.
Această percepție se reflectă și în comportamente: peste 70% urmăresc mai atent știrile, aproape 60% verifică mai des informațiile online și peste jumătate declară că au devenit mai precauți în distribuirea conținutului.
Neîncredere accentuată în leadership
Doar 26% dintre români au multă sau foarte multă încredere în capacitatea liderilor europeni de a gestiona crizele actuale. Situația este și mai severă în cazul liderilor români: doar 15% declară multă sau foarte multă încredere, în timp ce 57% spun că au „foarte puțină” sau „deloc” încredere.
Cum ar trebui să se poziționeze România
48% dintre respondenți cred că România ar trebui să își urmărească prioritar interesele naționale de securitate, chiar dacă acestea diferă de pozițiile Uniunea Europeană sau ale aliaților occidentali.
32% susțin alinierea clară cu UE și partenerii occidentali, iar 20% ar prefera o poziție cât mai neutră.
Expunere largă la narațiuni controversate
Între 46% și 73% dintre români spun că au auzit afirmații precum „NATO dorește să atace Rusia” sau „Occidentul folosește Ucraina pentru propriile interese geopolitice”. O parte semnificativă le consideră total sau parțial adevărate.
Sursele principale pentru aceste mesaje sunt televiziunile din România, presa online și rețelele sociale, în special Facebook, TikTok și YouTube.
Un climat de insecuritate și precauție
Datele sondajului conturează o societate mai atentă, dar și mai anxioasă, în care războiul, dezinformarea și economia sunt percepute drept riscuri majore. Românii par să caute echilibrul între nevoia de protecție, interesul național și apartenența la structurile occidentale, într-un context internațional considerat tot mai imprevizibil.
Metodologie
Sondajul „Securitatea Europei” a fost realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național, format din 848 de respondenți, persoane adulte (18 ani și peste), aparținând populației neinstituționalizate din România. Selecția a fost una simplă și aleatorie, iar datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de calculator), în perioada 26 ianuarie – 4 februarie 2026.
Pentru asigurarea reprezentativității, rezultatele au fost ponderate în funcție de sex, vârstă, nivel de educație, mediu de rezidență și regiuni istorice, pe baza celor mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică. Marja maximă de eroare este de ±3,43%. Studiul face parte din programul de responsabilitate socială al institutului realizator și este autofinanțat. Din cauza rotunjirilor, este posibil ca unele totaluri procentuale să nu însumeze exact 100%.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
