43,1% dintre români cred că plafonarea facturilor la energie pentru populație a fost o măsură foarte eficientă sau destul de eficientă, arată un sondaj realizat de INSCOP Research, la comanda Laboratorului de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS ), din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI). La polul opus, 23,8% cred că măsura a fost total ineficientă, iar 29,7% destul de ineficientă.
Întrebați dacă revenirea la o piață reglementată ar fi o soluție bună pentru reducerea prețurilor la energie în România, 84,3% răspund că da, iar 13,3% că nu.
„În contextul crizei energetice, atrage atenția faptul că românii au o atitudine generoasă în ceea ce privește ajutorarea la nevoie cu gaze naturale a altor țări (aproape 60%). Solidaritatea crește semnificativ în ceea ce privește ajutorarea de către România a Republicii Moldova cu gaze naturale în caz de criză/urgență, aproape 80% din populație fiind de acord cu acest lucru”, a precizat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
36,7% dintre respondenți cred că măsurile de sprijin pentru spitale, școli și instituții de servicii sociale foarte eficiente sau destul de eficiente. 25,5% dintre participanții la sondaj apreciază că măsurile au fost total ineficiente, iar 31,9% destul de ineficiente. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,8% din total eșantion.
31,4% dintre respondenți consideră că măsurile de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii au fost foarte eficiente sau destul de eficiente. au fost total ineficiente 27,3% dintre cei intervievați. 32,8% sunt de părere că măsurile adoptate în acest sens au fost destul de ineficiente, 27% destul de eficiente, iar 4,4% foarte eficiente. 8,4% din total eșantion nu știu sau nu răspund la această întrebare.
25,1% dintre români cred că că măsurile de sprijin pentru industria românească au fost foarte eficiente sau destul de eficiente. 33,3% dintre participanții la sondaj apreciază că măsurile au fost total ineficiente, iar 34,9% destul de ineficiente. Ponderea non-răspunsurilor este de 6,7% din total eșantion.
“Energia nu a fost și nu este niciodată doar o chestiune tehnică sau economică. Este o problema politică si geopolitică, o chestiune de decizie și asumare – și așa trebuie privită.” – Dan Dungaciu, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române.
Evaluare compensare prețuri carburanți
45,2% dintre respondenți își exprimă acordul cu afirmația ”Compensarea cu 50 de bani a prețului carburanților (benzină, motorină) a fost o măsură bună care s-a simțit în buzunarele șoferilor”, în timp ce 52,8% își exprimă dezacordul, iar 2% nu știu sau nu răspund.
Încredere măsuri UE în criza energetică
Întrebați câtă încredere au în capacitatea UE de a lua măsuri eficiente pentru a opri creșterea prețurilor la energie, 37,8% dintre participanții la sondaj spun că au foarte puțină încredere/deloc, 37,8% destul de puțină, 16,7% destul de multă, 6,1% foarte multă. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 1,6%.
Energia verde – soluție pentru a crește independența energetică a UE
15,5% dintre cei intervievați cred că dezvoltarea producției de energie din surse verzi poate fi o soluție pentru a crește independența energetică a UE în foarte mică măsură, 28,5% în destul de mică măsură, 32,7% în destul de mare măsură, 20,3% în foarte mare măsură. 3% din total eșantion nu știu sau nu răspund.
Mecanism european de întrajutorare
În condițiile în care UE vrea să implementeze un mecanism de întrajutorare cu gaze naturale între statele membre în cazul unei urgențe/crize, 59,6% dintre români spun că ar fi de acord ca România să ajute la nevoie alte țări membre cu gaze naturale. 38,7% se opun unei astfel de idei, iar 1,7% nu știu sau nu răspund.
Ajutor Republica Moldova
78% dintre cei chestionați ar fi de acord ca România să ajute Republica Moldova cu gaze naturale în caz de criză/ urgență, în timp ce 20,5% se opun unei astfel de idei, iar 1,6% nu știu sau nu răspund.
Subvenție cost energie vs. ajutor pentru creșterea eficienței energetice
35,5% dintre respondenți spun că preferă subvenția lunară de la stat pentru acoperirea costurilor cu energia (plafonare, compensare, ajutor de încălzire), în timp ce 60,8% preferă un ajutor de la stat pentru scăderea consumului și creșterea eficienței energetice a locuinței. 3,7% nu știu sau nu răspund.
Administrarea activităților din sectorul energetic
61,3% dintre cei intervievați consideră că statul este un administrator mai bun al activităților din sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate) (față de 46,7% în mai 2021), în ce 29,7% sunt de părere că firmele private ar fi administratori mai buni în acest sens (față de 47% în mai 2021). Nu știu sau nu răspund 9,1%.
Controlul companiilor din sectorul energetic
79,7% dintre români cred că statul ar trebui să păstreze controlul la companiile din energie în care deține pachetul majoritar de acțiuni (față de 78,3% în mai 2021). La polul opus, 15,5% consideră că statul ar trebui să privatizeze companiile din energie în care mai deține pachetul majoritar de acțiuni (față de 17,9% în mai 2021). 4,8% nu știu, iar 0,7% nu răspund.
Sondajul de opinie ”Barometrul Securității Energetice, ediția a IV-a, noiembrie – decembrie 2022” a fost realizat de INSCOP Research (www.inscop.ro) la comanda Laboratorului de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS – www.larics.ro) din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI). Analiza datelor a fost realizată de INSCOP Research cu sprijinul think-tank-ului Strategic Thinking Group/Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro). Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice) în perioada 13 – 22 noiembrie 2022, volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1174 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,86 %, la un grad de încredere de 95%.
