La nici o lună de la alegerea noului președinte al României au și apărut primele sondaje de opinie pe piață. Scorurile pe care acestea le prezintă sunt unele care nu prea au legătură cu realitatea românească pre-electorală. De aici vine și întrebarea cât de oportună este publicarea unor asemenea studii?
Cel mai recent astfel de studiu este realizat de INSCOP la comanda Adevărul. Dacă facem un exercițiu de memorie, o să ne aducem aminte care era poziționarea publicației față de cei doi candidați pe parcursul campaniei electorale. Acest nou sondaj de opinie este unul „șocant” pentru spațiul public românesc, deoarece, pentru prima dată guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, este detronat de pe prima poziție ca încredere de nimeni altul decât Klaus Iohannis.
Această creștere spectaculoasă de aproape 30 de procente a președintelui ales nu trebuie să fie percepută ca reprezentând situația reală, ci doar o cifră dată de o anumită conjunctură. Vorbim în acest caz de o percepție care se bazează pe un curent strict emoțional care a cuprins spațiul românesc după alegerea lui Iohannis. În acest moment, putem să afirmăm că cei 30% care s-au adăugat la nivelul de încredere în Iohannis sunt și dintre cei care susțineau că votează cu Victor Ponta, deoarece, psihicul uman ne face să ne poziționăm după război de partea câștigătorului, chiar dacă în realitate am fost în tabăra adversă.
Ceea ce se observă din recentul sondaj de opinie este că românii nu prea înțeleg ce atribuții are președintele, aceștia nereușind să facă distincția între atribuțiile Guvernului și cele ale Administrației Prezidențiale. Și aici intervine campania electorală care a contribuit la această confuzie generală. Candidații în aceste alegeri arătau de parcă s-ar fi aflat în cursa pentru funcția de prim-ministru, nu pentru cea de președinte. Tocmai de aceea românii consideră că principala prioritate a președintelui ar trebui să fie creearea de noi locuri de muncă, lăsând în plan secund respectarea legilor și a Constituției sau să conducă politica externă și de securitate a României.
Totuși, știindu-se valul creat de alegerile din noiembrie, acest tip de sondaje au și un alt substrat, pe lângă cel de măsurare a opiniei publice. Ceea ce face un asemenea sondaj este să inducă în rândul populației, dar și al unor politicieni, a unor idei greșite. Pentru politicienii din jurul lui Ponta, aceste cifre ar părea dezastruoase, iar efectele scorurilor prezentate de sondaje se regăsesc în degringolada existentă în PSD.
Pe de altă parte, aceste cifre, dar și campania dură a susținătorilor lui Iohannis, nu face altceva decât să întărească diviziunea existentă la nivelul societății românești după alegeri. După 16 noiembrie, toți cei care au votat cu Ponta aveau ținte pe spate, criticile venite din partea celor care l-au susținut pe Klaus Iohannis vizându-i în mod direct pe acești paria ai societății.
Așadar, într-un context politic destul de tensionat, sondajele de opinie nu fac decât să pună și mai mult gaz pe foc.
„După 16 noiembrie, toți cei care au votat cu Ponta aveau ținte pe spate, criticile venite din partea celor care l-au susținut pe Klaus Iohannis vizându-i în mod direct pe acești paria ai societății.”
Nu stiu de unde ai scos-o p’asta da’ … corespunde (la scara mica!?) realitatii..