Este în proces de redactare o nouă Lege a educaţiei, construită pe „directivele” din România Educată, a lui Klaus Iohannis. Încercăm să lămurim ce a vrut să spună ministrul Cîmpeanu, pentru ca părinţii şi elevii să ştie ce trasee educaţionale îi aşteaptă în anii ce vin, notează adevărul.ro, precizând că este necesară o dezbatere publică autentică, pentru că o nouă Lege a educaţiei afectează sistemul şcolar din România mulţi ani de aici înainte.
Într-un interviu tv, acordat cu ceva timp în urmă, moderatorul l-a întrebat pe ministru dacă este adevărat zvonul că elevii de la profesională vor putea merge direct la facultate.
„Noi trebuie să avem rute deschise, asta încercam să vă explic, şi aceste rute deschise vor fi incluse în nouă legea educaţiei prin care (elevii) să aibă garanţia că îşi pot continua studiile, în cazul în care vor dori, dacă pe parcursul carierei va fi o oportunitate, vor putea să continue la nivel universitar şi chiar în această formă, de învăţământ profesional”.
„Trebuie să-i asigurăm pe aceia care optează pentru învăţământul profesional că vor putea să continue această formă de învăţământ, că nu va fi un drum înfundat care nu le va permite niciodată să fie absolvenţi de facultate”.
Legea actuală spune că după absolvirea şcolii profesionale elevii se pot înscrie în clasa a XI-a la zi, să susţină Bacalaureatul, fără de care nu se poate intra la nicio facultate. Puţini sunt absolvenţii de profesională care apelează la această rută de completare a studiilor. Din motive uşor de explicat. Au ales şcoala profesională pentru că în gimnaziu n-au dat semne de vreun apetit deosebit pentru învăţământul teoretic şi pentru că provin din familii sărace care nu le pot asigura banii necesari continuării studiilor. Sunt tineri cu inteligenţă dominant aplicativ practică, spre deosebire de cei care fac un liceu „pe bune”, şi care au inteligenţa dominant teoretic-conceptuală. Nu mai vorbesc de abandonul şcolar deschis sau ascuns, care se ridică la 33%.
Tineri care merg direct în piaţa muncii să-şi câştige pâinea, şi fac munci necalificate, în România sau în ţări europene. Aşa se face că regăsim în şcoala profesională de la noi doar circa 20% dintre absolvenţii de gimnaziu. Trebuie remarcată şi intervenţia familiei, care spune: „Dau copilul la şcoala profesională să mă fac de râs în faţa tuturor celorlalţi pentru că al meu e mai prost sau îl dau la un liceu? Şi aleg liceul, pentru că, dacă ia sau nu bacul, copilul va primi o diplomă care atestă o pregătire peste nivelul celei obţinute la şcoala profesională”. Aceşti părinţi încă n-au înţeles ca doar diploma, fără competenţele cerute de angajatori, nu-ţi asigură un loc în piaţa muncii.
În Germania, 70% dintre tineri se duc spre o şcoală profesională, pentru că au toate variantele deschise: au un anumit statut, învaţă o meserie, au o sursă de venituri, iar a avea o meserie este un lucru acceptat social. Ulterior, dacă simt nevoia, angajaţii se pot înscrie la bacalaureat, pot urma chiar şi o facultate tehnică şi pot ajunge ajunge director de companie pe această rută educaţională profesională. La nemţi, filiera profesională începe imediat după clasa a V-a, iar elevii se duc obligatoriu acolo unde-i trimit profesorii, nu unde vor părinţii. Este adevărat că şcolile profesionale sunt echipate la nivelul tehncii actuale, beneficiază de maiştrii instructori calificaţi, elevii au burse şi ajutoare sociale consistente, învaţă în regim dual sau de alternanţă (şase luni la şcoală, şase luni în compania care-i asigură instruirea practică).
Citeşte articolul integral pe adevarul.ro.
