După publicarea materialului din 02.07 a.c. în care fostul ministru al Educație, Ecaterina Andronescu, a afirmat că una din cauzele pentru care elevii nu s-au înscris la examenele de Evaluare Națională sau Bacalaureat, o reprezintă relocarea lor, în alte țări, Sorin Ion, secretar de Stat la Ministerul Educației, a explicat, pentru PS News, subliniind că lucrurile nu stau chiar, întocmai.
Ecaterina Andronescu: „Noi nu-i avem înregistrați, nicăieri, pe copiii care au plecat cu părinții lor în străinătate, ori informațiile acestea, există (…). Cei mai mulți dintre directori (pentru că finanțarea este per capital), nu-i mai scot deloc din registre. Și atunci ne trezim la aceste examene de sfârșit de ciclu, că ei nu sunt prezenți, fizic, la examene. În realitate, cei mai mulți din ei sunt plecați și atunci noi raportăm ca fiind absenți”
Sorin Ion: „Prin costul standard pe elev, ținem sub control cheltuielile”
Captură video
„Oarecum, nu e adevărat, pentru că, într-adevăr, bugetul pe care îl alocăm școlilor este în funcție de numărul de elevi. Pe de altă parte însă, atunci când o școală nu se încadrează în buget, facem acele reechilibrări, în sensul că nu o să rămână niciodată școala fără bani de salarii. Nu s-a întâmplat până acum și probabil că nu o să se întâmple vreodată, pentru că prin costul standard pe elev ținem sub control cheltuielile”, spune Sorin Ion.
Avem școli în țară cu doar 10 elevi
Dar asta nu înseamnă că toate școlile din țara asta sunt standard. Avem școli în țară care au 10 elevi. La o școală cu 10 elevi, pe care o ținem oricum fiindcă e în vârful muntelui, alocarea pe cost standard este una care acoperă salariile învățătorului de la clasa aceea, probabil pentru primele trei luni ale anului. Mai departe, vor trebui făcute de echilibrări.
E puțin fals faptul că școala vrea să aibă neapărat mulți elevi ca să aibă mulți bani
Prin urmare, e puțin fals faptul că școala vrea să aibă neapărat mulți elevi ca să aibă mulți bani, pentru că nu pot avea niște bani pe care îi pun undeva și fac nu știu ce e cu ei cand costul standard este pe salarizare, servicii pentru încălzire, apă, iluminat ș.a.m.d. cheltuieli curente.
Dar e greșit să credem că școala ține copii pentru asta. De-a lungul anilor, cel puțin până la legea 198, cea pe care o avem acuma în vigoare, definiția abandonului școlar era una destul de vagă. În urma absențelor primite, copilul primea și notă la purtare scăzută, pentru că era regula de un punct la 10 absențe, prin urmare era declarat automat repetent.
Azi, dacă un copil pleacă în străinătate, acest lucru nu se numește neapărat, abandon școlar. Se întoarce după o perioadă si trebuie să facem echivalarea studiilor, de acolo.
În anii de după pandemie, în mod accelerat, a crescut incidența drogurilor la copii, la tineri. Cât de mult se simte această influență în abandonul școlar sau în ceea ce se întâmplă în școli?
Atunci când discutăm despre copii consumatori, ocazional sau mai des, nu e o chestie pe care s-o poți constata doar la școală. De asta avem și acel grup de lucru influențat prin decizia CSAT-ului în care sunt multe ministere implicate și care are ca obiect de lucru, problema drogurilor, inclusiv în școli. E vorba despre Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației ș.a.m.d. pentru că nu o analiză pe care o are Ministerul Educației, singur. Este o chestiune mult prea complicată”, mai spune Sorin Ion.
Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a anunţat miercuri că la Evaluarea Naţională au fost obţinute 65 de medii de 10, iar 77,6% dintre elevi au avut note peste 5 la Limba Română, 68,7% obţinând note peste 5 la Matematică. 407 elevi au luat nota 10 la proba de Limba Română şi 1060 au luat nota maximă la Matematică.
