Pentru că în curând Bucureștiul o să aibă un nou primar general, PS News face o analiză a activităților celor care au condus Capitala din 2008 încoace. Analiza debutează cu mandatele lui Sorin Oprescu (2008-2015) și va continua, în ordine, cu cea a perioadei Gabriela Firea și a lui Nicușor Dan. După acestea, ultima va înclude o radiografie la zi a Bucureștiului și temele principale pe care le va avea de rezolvat noul primar ales în 7 Decembrie a.c.
Mandatele lui Sorin Oprescu au lăsat în București o combinație de lucrări spectaculoase și eșecuri structurale grave. În perioada 2008-2015, au fost construite pasaje, inaugurată Arena Națională și a fost rezolvată brutal problema câinilor maidanezi, însă a fost ignorat complet transportul public, termoficarea și absorbția fondurilor europene. Finalul a fost dominat de scandaluri de corupție și arestarea lui Oprescu (2015), confirmată de comunicatele oficiale ale DNA
Cuprins
-
Evaluarea generală a mandatelor lui Sorin Oprescu
-
Proiectele majore de infrastructură și transformările vizibile
-
Limitele strategice ale administrației și degradarea sistemelor publice
-
Relația cu Consiliul General și Guvernul și impactul asupra proiectelor
-
Blocajele în atragerea fondurilor europene
-
Scandalurile de integritate și finalul abrupt al mandatului
-
Moștenirea administrativă și consecințele pentru București
1. Evaluarea generală a mandatelor lui Sorin Oprescu
Sorin Oprescu, primul primar general al Bucureștiului ales ca independent (fost PSD), și-a centrat întreaga acțiune administrativă pe proiectele mari de infrastructură, miză care i-a definit atât imaginea publică, cât și limitele strategice ale mandatului. Sub conducerea lui au fost finalizate sau demarate unele dintre cele mai vizibile lucrări din Capitală, într-un context politic instabil și cu o administrație lipsită de viziune integrată. În aceeași perioadă, probleme structurale majore – transport public, termoficare, mobilitate alternativă, transparență – au fost neglijate, iar finalul celor două mandate a fost dominat de scandaluri penale care au pus capăt brusc carierei sale administrative.
CITEȘTE Dosar de Candidat: Daniel Băluță intră în cursa pentru Primăria Capitalei cu „modelul Sectorului 4”
2. Proiectele majore de infrastructură și transformările vizibile
Printre realizările notabile se numără finalizarea Pasajului Basarab (2011), considerat un proiect emblematic care a închis Inelul Principal al Capitalei, Pasajul Pipera (2012) și Pasajul Mihai Bravu (2014), lucrări care au fluidizat punctual traficul într-un oraș tot mai dependent de automobil. Tot în mandatele sale au fost construite Arena Națională și lucrările de modernizare din Centrul Istoric, unde zonele pietonale au fost reorganizate și reabilitate. Un alt proiect major, deși extrem de controversat etic, a fost rezolvarea problemei câinilor maidanezi după tragedia din 2013, când peste 30.000 de câini fără stăpân au fost eutanasiați, punând capăt unei crize urbane vechi de un deceniu.
3. Limitele strategice ale administrației și degradarea sistemelor publice
În pofida investițiilor masive în infrastructura rutieră, administrația Oprescu a fost criticată pentru absența unei strategii integrate de dezvoltare urbană. Transportul public nu a beneficiat de îmbunătățiri reale: parcul RATB s-a degradat, vehiculele au devenit insuficiente și tot mai rare, iar investițiile în modernizare au lipsit. Mobilitatea alternativă a fost tratată superficial; după cheltuirea a peste 10 milioane de euro pe piste de biciclete neconforme, Bucureștiul a rămas în 2015 cu doar aproximativ zece kilometri de piste funcționale. Domeniul termoficării a fost complet ignorat: RADET a acumulat datorii istorice de peste 3,2 miliarde de lei către ELCEN, conturile i-au fost blocate, iar infrastructura s-a deteriorat accelerat. Sistemul local de apă caldă și căldură era, la finalul mandatului, într-o stare critică, fără un plan de redresare. Alte proiecte anunțate, precum autostrada suspendată sau noul spital municipal, au rămas doar promisiuni electorale.
4. Relația cu Consiliul General și Guvernul și impactul asupra proiectelor
Mandatul lui Oprescu a fost marcat inițial de tensiuni politice. În 2008–2009, Consiliul General dominat de PDL a blocat repetat proiecte, ceea ce a alimentat conflicte publice și a diminuat capacitatea administrativă. Odată cu schimbarea arhitecturii politice la nivel național în 2009 și cu realegerea sa din 2012, situația s-a ameliorat, Oprescu beneficiind de o majoritate mai cooperantă. Colaborarea cu Guvernul a avut rezultate mixte: fuziunea RADET–ELCEN, aprobată în 2012 pentru a șterge datoriile istorice și a crea un sistem integrat de producție și distribuție, nu a fost finalizată din lipsă de voință politică și instituțională, blocând orice investiție coordonată în termoficare.
CITEȘTE Dosar de Candidat: Ciprian Ciucu — „Vreau să aduc ordinea și ritmul Sectorului 6 în Primăria Capitalei”
5. Blocajele în atragerea fondurilor europene
În perioada 2008–2015, Bucureștiul a atras foarte puține fonduri europene, în ciuda oportunităților existente. Marile proiecte de infrastructură au fost finanțate din bugetul local sau prin credite, nu prin fonduri nerambursabile. Primăria nu a reușit să pregătească proiecte majore pentru mobilitate urbană sau termoficare, ratând accesarea fondurilor de coeziune disponibile în ciclurile bugetare 2007–2013 și 2014–2020. Acest deficit de absorbție avea să fie resimțit și în mandatele ulterioare, când Bucureștiul rămânea în urma altor capitale europene la capitolul investiții în infrastructură.
6. Scandalurile de integritate și finalul abrupt al mandatului
Administrarea orașului în perioada Oprescu a fost marcată de scandaluri legate de cheltuieli nejustificate și de lipsa transparenței. Primăria a plătit chirii de aproximativ 11 milioane de euro pentru un sediu temporar în loc să achiziționeze clădirea, decizie intens criticată ca risipă bugetară. În 2014, șeful direcției de infrastructură a fost arestat pentru fapte de corupție, iar în 2015 chiar primarul Sorin Oprescu a fost reținut și ulterior trimis în judecată pentru luare de mită, episod care a încheiat brusc mandatul său și a generat un vid administrativ. Singurul gest notabil în zona transparenței a fost rezilierea contractului Dalli, prin care parcările publice au fost reintroduse în administrarea municipalității.
CITEȘTE ANALIZĂ Luptă în 3 pentru electoratul USR: Drulă, probleme mari cu Ciceală și Gheorghe
7. Moștenirea administrativă și consecințele pentru București
Moștenirea lăsată de Sorin Oprescu este una duală. Pe de o parte, orașul a câștigat câteva proiecte majore care i-au modificat vizibil infrastructura și au îmbunătățit punctual traficul. Pe de altă parte, sectoarele esențiale ale administrației – transportul public, termoficarea, absorbția fondurilor europene și planificarea urbană – au rămas blocate, nefinanțate și neadaptate la nevoile reale ale unei metropole europene. Bucureștiul a intrat în 2016 cu un sistem de încălzire la un pas de colaps, cu un transport public învechit și cu un model de dezvoltare orientat aproape exclusiv către automobil, consecințe care au afectat sever evoluția orașului în deceniul următor.
Urmărește rubrica „Dosar de Candidat” pe PSNews.ro pentru profilurile complete ale tuturor candidaților la Primăria Capitalei.
Abonează-te la canalul YouTube PSNews România pentru analize video zilnice.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
