Skip to content
Politică

Sorina Matei: Speţa Belina NU are nicio legătură şi similaritate cu speţa OUG 13

evz.ro

Jurnalista Sorina Matei, marți, pe pagina personală de Facebook, a postat un mesaj în care susține, cu argumente, că speţa Belina nu are nicio legătură şi similaritate cu speţa OUG 13.

Mai exact, jurnalista susține, în postarea sa, că în termeni populari, cazul Belina este mai aproape ca tipologie de cazul Chiuariu/Poşta Română, decât de OUG 13.

”Îmi pare rău că deranjez şi propaganda lui #Dragnea, dar am evitat să scriu de Belina până nu m-am lămurit foarte bine. Important de spus, chiar foarte important, este că speţa Belina NU are nicio legătură şi similaritate cu speţa OUG 13.

De ce nu are nicio legătură? Spune chiar CCR în decizia 68.

1. În cazul OUG13 vorbim despre o ORDONANŢĂ şi adoptarea ei. Ordonanţa este un act administrativ al autorităţii executive, este legislaţie PRIMARĂ, cu caracter GENERAL, care poate fi aplicabil unui număr NEDEFINIT de persoane. Ordonanţa are caracter legislativ (aprobată apoi prin lege în Parlament) , fiind consecinţa unei delegări legislative, Guvernul fiind autoritate legiuitoare delegată. În acelaşi timp, circumstanţele, motivele, procedura de emite a actelor normative cu caracter PRIMAR şi GENERAL (legi, ordonanţe de urgenţă, ordonanţe simple), inclusiv cerinţele de constituţionalitate NU ţin de atribuţiile şi competenţele Ministerului Public.

2. În cazul BELINA nu vorbim de ordonanţe sau legi ci vorbim de HOTĂRÂRI DE GUVERN, cu totul altceva! Hotărârea de guvern este act administrativ care ţine de legislaţia SECUNDARĂ (punctul 79, decizia 68) şi are de obicei caracter INDIVIDUAL. Decizia 68 a CCR, punctul 111: “Or, Curtea reține că tocmai caracterul de generalitate a actului normativ, aplicabilitatea sa asupra unui număr nedefinit de persoane distinge actul normativ de ACTUL INDIVIDUAL, SINGURUL care poate fi susceptibil de a produce foloase, avantaje, ajutor, în sensul prevăzut de legea PENALĂ”.

Aşadar, chiar CCR spune negru pe alb în decizia 68 că POT FI ANCHETATE Hotărârile de Guvern.

În termeni populari, cazul Belina este mai aproape ca tipologie de cazul Chiuariu/Poşta Română, decât de OUG 13. În cazul Chiuariu/Poşta Română, DNA a anchetat trecerea ilegală prin Hotărâre de Guvern a unui imobil. Şi aici punct. Că nu se mai pupă. În Chiuariu, s-a trecut ilegal prin HG un imobil de la Poşta Română, în ceea ce a ajuns proprietarea unei firme private. În Belina, lucrurile sunt puţin diferite, au trecut prin HG de la stat la stat, suprapus peste concesiune, în acest caz fiind foarte multe subtilităţi.
În Belina, este o discuţie serioasă despre forma de abuz folosită la încadrare/ dacă nu era mai bună cea din 78/2000, despre prejudiciu/pagubă, despre cine şi cum se va putea constitui parte civilă, despre faptul dacă ilegalitatea unui act administrativ nu se stabileşte cumva în contencios, însă nu este până acum o problemă de constituţionalitate.

DNA ce a făcut însă, speriată de o potenţială decizie CCR de neconstituţionalitate? A vrut, şi pentru că nu ştie să explice, sa fie mai catolică decât Papa, fix când nu trebuia sa fie și a zis azi că NU anchetează/urmăreşte hotărâri de guvern, când POATE ancheta hotărâri de guvern, singurele susceptibile să producă “foloase, avantaje, ajutor, în sensul prevăzut de legea penală”, aşa cum a făcut şi în Chiuariu, unde a obţinut condamnare.

De reținut: DNA NU POATE ancheta legislaţie cu caracter general şi primar- ca legi şi ordonanţe- şi POATE ancheta hotârări de guvern, care sunt acte secundare şi individuale! Nu poate ancheta OUG13, dar poate ancheta Chiuariu.

Şi până nu o face DNA de oaie nu se lasă. În al doilea comunicat cu Belina, cel din 22 Septembrie, scrie negru pe alb într-un pomelnic faptul că cele 2 HG-uri au încălcat Constituţia. Ei bine, asta chiar nu e în competenţele DNA. Încălcările de Constituţie, ţin de CCR, nu de DNA. 
Deci complicată #Belina asta, cu multe subtilităţi, dar nu neconstituţională.

Exemplu: Cazul Chiuariu, unde exista şi litigiu pe rol, s-a dat HG ilegal, s-a trecut un imobil din proprietatea statului în proprietate privată a statului, s-a făcut dosar, s-a obţinut condamnare.

„Având în vedere că exista un litigiu pe rolul Curţii de Apel cu privire la dreptul de proprietate al Poştei Române asupra terenului, respectiv că făcea parte din categoria bunurilor proprietate publică ale statului şi deci nu putea fi înstrăinat, inculpatul Nagy Zsolt, în calitatea sa de ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a iniţiat şi a avizat proiectul unei hotărâri de guvern prin care să se clarifice acest aspect.

Acest minister coordona activitatea Poştei Române în virtutea faptului că, până în anul 2006, statul român, prin Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologia Informaţiei, era acţionar unic al C.N.P.R., iar din anul 2006, acţionar majoritar.

Inculpatul Zsolt Nagy a întocmit nota de fundamentare şi proiectul H.G. nr.377/2007 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.550/1996 privind transmiterea unui imobil, situat în municipiul Bucureşti, în administrarea Companiei Naţionale „Poşta Română” – S.A. Prin această Hotărâre de Guvern s-a stabilit că „imobilul care face obiectul acestui act nu avea destinaţie publică şi nu era afectat uzului sau interesului public” şi se elimină cuvântul „publică” din H.G. 550/1996.

Practic, Zsolt Nagy a iniţiat o de hotărâre de guvern cu caracter retroactiv asupra dreptului de proprietate a imobilului din Calea Victoriei nr.133-135, în vederea promovării intereselor private ale consorţiului format din S.C. PROCEMA S.A. şi S.C. COMNORD S.A.

La scurt timp, omologul său din cadrul Ministerului Justiţiei, inculpatul Chiuariu Tudor Alexandru a avizat acest proiect de hotărâre de guvern cu ignorarea opiniei specialiştilor din subordine care susţinuseră că acest demers este ilegal.
Cei doi miniştri de resort au avizat acest proiect în regim de urgenţă, cu eludarea prevederilor legale ce reglementau procedura de avizare a actelor normative şi a prevederilor legale care stabileau că trecerea unui imobil din proprietate publică în proprietatea privată a statului se putea face numai printr-o hotărâre care să prevadă expres acest lucru.

Cu toate acestea, la data de 25 aprilie 2007, Guvernul României a adoptat H.G. nr.377/2007 prin care s-a consfinţit definitiv trecerea bunului în domeniul privat al statului.”, scrie Sorina Matei pe pagina personală de Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *