Skip to content
Politică

SOV face mărturisiri cutremurătoare despre experiențele avute în ”beciul domnesc”. Care este cea mai mare umilință ce trebuie suportată: ”Iată ce se întamplă după ce intri în arest”

" "

Controversatul afacerist Sorin Ovidiu Vântu face o serie de mărturisiri cu adevărat cutremurătoare despre experiențele pe care le-a avut în cadrul arestului preventiv al Capitalei.

SOV prezintă modul în care se desfășoară activitatea și cum arată cu adevărat ”beciul domnesc”. Acesta punctează că această ”clădire cazona, folosită ca arest încă de pe timpul comuniștilor” a fost denumită, înainte de a fi intitulată ”beciul domnesc”, ”Katanga”.

" "
" "

Cu privire la cea mai mare umilință pe care o persoană aflată în arest preventiv o are de suportat este cea legată de obligația de a-și face nevoile personale de față cu alte persoane de față.

”Sa fii obligat sa-ti faci nevoile personale de fata cu inca 5-6 colegi de celula iti creeaza o stare de umilinta greu de zugravit. Nu privarea de libertate, ci efortul de a-ti mentine demnitatea te macina si te faramiteaza pana aproape la pragul la care respectul de sine incepe sa dispara. Stiti care este culmea ironiei? Cei care te salveaza, cei care te ajuta sa-ti mentii respectul de sine tratandu-te ca pe o fiinta umana sunt temnicerii.”, mărturisește SOV pe blogul personal.

Totodată, afaceristul descrie ce se întâmplă cu exactitate după ce ajungi în ”beciul domnesc” și de ce drepturi beneficiază persoanele în cauză.

Iată explicațiile și mărturisirile lui Sorin Ovidiu Vântu despre perioada pe care a petrecut-o în arestul preventiv al Capitalei:

”De cand vipologia a inceput sa frecventeze aresturile si inchisorile tarii, au inceput sa razbata in public informatii despre conditiile din aceste stabilimente. Televiziunile de stiri au tratat subiectul in mod diferit; unele jubilau la ideea ca banditii primesc ceea ce merita, altele au tusat extrem de gros “supliciul” la care este supus “sarmanul puscarias”. Dintre cele din urma, trebuie sa evocam Realitatea TV care urla ca din gura de sarpe ca sunt inadmisibile calvarul si tortura prin care trec “sarmanii detinuti”. A urlat pana cand unul dintre cei doi hoti care si-au transcris prin frauda actiunile acestei televiziuni pe numele lor, si anume Marcel Pacuraru, a fost mutat de catre oficialii A.N.P. de la penitenciarul Galati la Poarta Alba. Acum, rolul Realitatii TV l-a luat Traian Basescu. El este cel care zbiara pe toate frecventele cum sunt torturati in arest “prizonierii” Laurei Codruta Kovesi, pe numele lor – Elena Udrea. Pentru a va face o imagine corecta despre aceste locuri, am decis sa va fac o scurta prezentare a lor.

Arestul Politiei Capitalei

O cladire cazona, folosita ca arest inca de pe timpul comunistilor. Acolo, pe langa arest, era si biroul de Cercetari Penale al Militiei, iar gurile rele sustin ca undeva in subsol erau si cateva celule ale Securitatii. Conditiile de atunci erau cu adevarat infioratoare. Imaginati-va un coridor lung de cca. 30 m. si lat de 1,2 m. De-o parte si de alta erau celule intunecoase, igrasioase si cu niste dimensiuni liliputane – 2 metri si un pic pe un metru si un pic. In ele stateau inghesuiti 6 sau 8 arestati. Intru-un capat al celulei era un recipient din tabla sau lemn acoperit cu un capac (tineta) in care urinau locatarii. WC-ul era pe hol, si aveai dreptul sa il folosesti doar de 2 ori pe zi la ore fixe. Daca astazi arestul este supranumit “Beciul Domnesc”, pe atunci se numea “Katanga” si era patronat de un individ care constituia mandria Cercetarilor Penale – Tudor Stanica, un profesionist excelent, cu o inteligenta si o creativitate in domeniu greu de egalat. Numele lui se regaseste ani mai tarziu in structurile de conducere ale unei banci detinute de George Constantin Paunescu. Dupa 1989, arestul s-a mutat in aceeasi cladire, in locul Cercetarilor Penale. Diferenta este majora: fiecare celula, chiar daca dimensiunile nu au crescut semnificativ, este echipata cu WC si dus propriu, televizor care functioneaza non-stop si ai voie sa ii faci imbunatatiri in functie de posibilitatile financiare pe care le ai. Evident, pentru omul modern, conditiile sunt inumane.

Sa fii obligat sa-ti faci nevoile personale de fata cu inca 5-6 colegi de celula iti creeaza o stare de umilinta greu de zugravit. Nu privarea de libertate, ci efortul de a-ti mentine demnitatea te macina si te faramiteaza pana aproape la pragul la care respectul de sine incepe sa dispara. Stiti care este culmea ironiei? Cei care te salveaza, cei care te ajuta sa-ti mentii respectul de sine tratandu-te ca pe o fiinta umana sunt temnicerii. Niste indivizi cu o educatie modesta, in majoritatea lor cu venituri salariale de-a dreptul hilare in raport cu responsabilitatea uriasa pe care o au (imaginati-va ce li s-ar intampla daca o Udrea sau un Vanghelie ar pati ceva in arest), iti arata compasiune, te incurajeaza si chiar iti dau din mancarea sau tigarile lor atunci cand ai nevoie. Intr-un mod absolut surprinzator, tocmai unde te astepti cel mai putin, factorul uman a crescut in mod spectaculos in calitate. Daca la celebrul slogan “Mars afara, javra ordinara!” politistii mi-au devenit simpatici, dupa ce am trecut prin arest, am invatat sa-i respect.

Iata ce se intampla dupa ce intri in arest:

– Ti se face un control medical amanuntit (doctorul de acolo este un tip tipicar si haios).
– Ti se face un control amanuntit al bagajelor si se trec toate intr-o fisa. Bagajele care sunt de prisos se trimit la magazia arestului, restul il iei cu tine in celula.
– Esti amprentat si fotografiat.
– Esti trimis in celula. In repartizarea pe celule, se tine cont de pregatirea profesionala, starea sociala, varsta, afectiunile fizice. Niciodata un tip cu o pregatire superioara nu va fi bagat in celula cu un tip violent sau drogat.
– Ai dreptul sa-ti aduci televizor, frigider si orice ai nevoie pentru celula (exclus pila de taiat gratii).
– Ai dreptul la intalnire cu avocatul in fiecare zi.
– Ai dreptul la intalnire cu familia sau prietenii o data pe saptamana.
– Ai dreptul sa dai un telefon pe zi cu o durata cuprinsa intre 15 si 30 de minute, durata care depinde de nivelul de aglomerare al arestului.
– Iti poti trata diverse afectiuni in orice retea medicala privata (pe banii tai) sau de stat.
– Ai dreptul la un pachet de alimente saptamanal.

Deci, exceptand conditiile de cazare, nu te tortureaza nici dracu’ in arestul Politiei Capitalei. Admit insa faptul ca trecerea de la insulele Coastei de Azur la arestul Politiei Capitalei poate zdruncina pe cineva mai slab din fire, precum si ca diferenta de confort intre acesta si Burj Al Arab este simtitoare in ciuda faptului ca atat acolo, cat si aici tot din resurse bugetare se asigura cazarea si masa. Din cate stiu, in alte aresturi din tara conditiile sunt infinit mai dure, dar in nici un caz nu admit teza conform careia indiferent de arest esti torturat si presat sa-ti dai in gat prietenii sau colaboratorii.

Saptamana viitoare voi continua cu Rahova si Jilava – cele doua extreme ale sistemului penitenciar romanesc.”, notează Sorin Ovidiu Vântu într-o postare pe blogul personal.

1 comentariu la “SOV face mărturisiri cutremurătoare despre experiențele avute în ”beciul domnesc”. Care este cea mai mare umilință ce trebuie suportată: ”Iată ce se întamplă după ce intri în arest”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *