Skip to content
Politică

Soviani, dezvăluiri despre finanțarea jurnalismului independent, conflictul cu ASF și resorturile unei bombe de presă EXCLUSIV

ro.wikipedia.org

Analistul economic Radu Soviani a acordat un interviu pentru PSnews.ro, în care a expus pe larg provocările cu care se confruntă în prezent gazetarul economic neafiliat vreunui trust de presă.

Discuția a început de la nivelul mai general al posibilităților de redresare pentru mass media, în contextul în care sectorul a fost greu lovit de criza economică a anilor 2008-2012.

În altă ordine de idei: am vorbit cu ziaristul despre proiectele pe care le derulează în prezent prin propria firmă (RST Media – denumirea provine de la inițialele proprietarului: Radu Soviani Teodor).

Totodată, în contextul amintirilor despre experiența ca purtător de cuvânt al Autorității de Supraveghere Financiară, Soviani a ținut să precizeze că și-a propus să nu mai lucreze cu instituții publice „o bună, bună perioadă de timp”. În același context, analistul economic a explicat felul în care a reușit să transparentizeze ASF-ul.

Nu în ultimul rând, Radu Soviani a arătat ce relații are cu principalele televiziuni de știri și cu TVR, în contextul în care își expune opiniile de specialitate la multe dintre acestea.

În încheiere, Soviani a pus accent pe principalele calități necesare unui jurnalist economic care dorește să vină cu subiecte răsunătoare în spațiul public (ceea ce în jargon denumim „bombe de presă”): o puternică documentare și o solidă educație de specialitate.

Înainte să vă prezentăm interviul integral, trebuie să amintim câteva repere din biografia lui Radu Soviani: născut pe 23 iulie 1977 și absolvent al Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori din ASE, jurnalistul a fost director editorial al postului de televiziune The Money Channel, apoi redactor-șef al cotidianului economic Business Standard. În materie de presă TV, Soviani a mai lucrat la Tele 7abc și la B1 TV.

Pe de altă parte, Radu Soviani a activat ca purtător de cuvânt al ASF în perioada 2013-2014, instituție cu care în prezent se judecă în mai multe dosare pentru rezilierea contractului înainte de termen.

Valentin Busuioc: Cum evaluați dumneavoastră – în aceste momente complicate pentru presa din România – posibilitățile de redresare economică a sectorului mediatic? Vă întreb fiindcă v-ați remarcat până acum drept unul dintre cei mai conturați jurnaliști economici. v-ați format ca jurnalist într-una dintre cele mai puternice redacții de presă economică (The Money Channel), ați fondat o companie proprie (RST Media) și ați activat și în sectorul de consultanță.

Radu Soviani: În momentul de față, evident că problema presei independente în mod real rezultă din finanțarea netransparentă. Faptul că sunt încă multe entități de presă cu finanțare netransparentă întârzie modul în care presa își va reveni și va deveni ceea ce trebuie. Din punctul meu de vedere, în acest moment sunt prea multe televiziuni pe piață, prea multe care acumulează datorii și în același timp se înfruptă toate din piața de publicitate, care este limitată – cel puțin în domeniul TV, în care mă pricep, în care am activat și în care am o experiență de aproximativ 20 de ani.

Deci simultan cu dispariția finanțării dubioase pentru trusturi de presă va urma un proces de reașezare naturală a presei: mai puține entități de presă, finanțate transparent, care vor contribui la rolul real al presei – și anume: de a aduce informația publicului, astfel încât să extragă ceea ce realmente contează.

Valentin Busuioc: Este zona online una confortabilă și profitabilă pentru dezvoltarea unui proiect media?

Radu Soviani: Mai puțin acum decât va fi în viitor. În mod cert, veniturile din piața online nu sunt suficiente ca să acopere cheltuielile unei redacții întregi. Sigur că veniturile din zona online încep să se majoreze, încep să fie mai multe.

Eu cred în online, cred că el este și prezent, și viitor; dar în acest moment (și vă spun din experiența mea, deși blogul meu îl consider drept unul foarte citit și o referință în domeniul economic – fie că vorbim de decidenți, fie că vorbim de societăți cu componentă economică: bănci, asigurări, supraveghetori și așa mai departe) nu cred că există prea mulți jurnaliști care să poată trăi doar din activitatea de pe blog. Sigur că pe baza unui blog se poate construi o platformă online, se poate construi o platformă de televiziune care să fie accesibilă (și în condițiile digitalizării și vitezei de Internet din România există premisele pentru acest lucru), dar mai durează câțiva ani până când piața online să poată să devină suficient de potentă financiar, astfel încât să susțină un proiect editorial.

Valentin Busuioc: Să vă-ntreb mai precis: considerați că piața online (cea media) și-a revenit acum la nivelul dinainte de criză? Sau încă sunt pași de parcurs?

Radu Soviani: Pentru asta ar trebui să am cifrele în față. Și nu am cifrele legate de piața de publicitate online. Ceea ce constat eu din încasările de pe blogul meu și din veniturile din publicitate este că e un interes din ce în ce mai mare al celor care fac publicitate pentru piața online. Dar încă nu suficient pentru a susține proiecte editoriale independente, pentru că, dincolo de ceea ce înseamnă presă (mass media centrale, trusturi de presă), consider că este obligatoriu să existe și vectori independenți, care să nu fie influențați de apartenența la un trust de presă (mă definesc în această categorie de jurnaliști independenți), care să își poată susține din activitatea proprie un trai decent. Încă nu suntem acolo, chiar dacă piața online este în creștere, chiar dacă va crește și mai mult. Vom fi la un moment dat acolo într-un interval rezonabil de timp.

Valentin Busuioc: Compania dumneavoastră – RST Media – a devenit celebră în spațiul public în urma acelui conflict juridic cu ASF. Spuneți-ne, vă rog, în câteva cuvinte, care a fost parcursul acestei companii și – mai ales – dacă această formulă de externalizare a serviciilor de consultanță media este una facilă pe termen lung pentru un jurnalist!

Radu Soviani: Pentru mine a fost un proiect legat de RST Media. Eu am înființat această companie în anul 2004 și am dezvoltat-o ca spirit antreprenorial – respectiv: proiecte care au legătură cu ceea ce înseamnă comunicare și relații publice pentru clienți privați. Am putut să îi servesc prin intermediul acestei companii.

Da: celebritatea a venit prin ruperea nelegală a contractului de către Autoritatea de Supraveghere Financiară. Îmi pare rău că doar așa a auzit mai multă lume despre societate. În realitate, clienții mei cunosc seriozitatea societății și dezvoltarea ei. În aceste momente, eu trăiesc în principal din ceea ce produc prin această societate. Practic, externalizarea unor servicii de comunicare, din punctul meu de vedere, este obligatorie pe de o parte pentru că sunt puțini vectori de comunicare care știu ceea ce dorește piața.

În ceea ce privește experiența mea din ASF: mi-a fost nevoie de ceva timp ca să răstorn percepții ale funcționarilor din sectorul public (pentru că și ASF este în sectorul public), de genul: «De ce trebuie să răspundem noi la presă?» «De ce trebuie să răspundem noi la întrebarea asta?» «De ce?» «De ce?» «De ce?» «De ce?» sau «Avem 30 de zile ca să răspundem?» A fost nevoie de ceva timp. Am reușit, cât am fost purtător de cuvânt al Autorității de Supraveghere Financiară, să răspund la toate întrebările care mi-au fost adresate de către presă, pentru că eu consider că presa este obligatoriu să cunoască și este obligatoriu să tratezi presa cu respect. Sigur: după ce am plecat de acolo, Autoritatea de Supraveghere Financiară a devenit din nou ermetică.

Și din punct de vedere financiar este o soluție eficientă pentru autorități sau pentru ceea ce fac societățile comerciale care externalizează activitatea de comunicare. Vă dau un exemplu: înainte ca RST Media să câștige prin licitație publică contractul de comunicare publică cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, costurile cu angajații interni erau de circa 5-6 ori mai mari pentru muncă – spun eu – mai puțină decât a prestat RST Media în perioada în care s-a aflat sub contract cu Autoritatea de Supraveghere Financiară.

De altfel, în spațiul public citeam chiar recent că inclusiv Serviciul Român de Informații a externalizat comunicarea pentru el, pentru Direcția Națională Anticorupție folosind-o pe doamna Mihaela Nicola. Nu știu cât de adevărată este informația, dar a fost vehiculată și niciodată infirmată.

Sigur că pasul curajos pe care l-a făcut Autoritatea de Supraveghere Financiară atunci de a externaliza activitatea de comunicare publică prin licitație a deranjat o mulțime de autorități publice (poate că a deranjat și Banca Națională), care tot timpul au avut exerciții lipsite de transparență în a-și recruta nu numai comunicatorii, dar orice serviciu. Vedeți cât de mult se ascund de a comunica – inclusiv pe SEAP – achizițiile publice, deși legea obligă publicarea achizițiilor publice în SEAP. Cred eu că acea externalizare a venit poate prea devreme față de momentele la care vom asista în perioada următoare, în care se va dovedi că este mult mai rentabil să-ți angajezi profesioniști pentru comunicare externă și pentru servicii care altfel (internalizate) ar fi mult mai scumpe.

Valentin Busuioc: Care sunt proiectele dumneavoastră în prezent? Vă întreb, fiindcă sunt curios să știu cum supraviețuiește un jurnalist independent în aceste vremuri complicate și mai ales care este rețeta impunerii opiniei venite din partea unui ziarist neafiliat unui trust de presă.

Radu Soviani: Eu folosesc RST Media pentru a-mi asigura traiul de zi cu zi și pentru a-mi alimenta ceea ce înseamnă pentru mine pasiunea și curiozitatea permanentă de jurnalist. Citind analizele mele și materialele jurnalistice pe care le fac, sper că ați constatat că sunt în categoria de puțini jurnaliști independenți. În momentul de față, ca jurnalist independent, îmi obțin veniturile prin RST Media prin servicii care țin, până la urmă, de piața media: fie că vorbim despre moderare de evenimente economice, de consultanță în vederea organizării evenimentelor economice, că vorbim de filme de prezentare pentru companii, că vorbim de consultanță pentru relații publice și comunicare… Până la urmă, acesta este obiectul de activitate al RST Media și al meu în acest moment: consultanță pentru relații publice și comunicare exclusiv (EXCLUSIV) în zona privată. După experiența cu ASF, mi-am făcut un legământ că nu voi mai lucra cu instituțiile publice o bună, bună perioadă de timp și iată că reușesc, îmi place și – probabil de aceea – am puterea să spun, să scriu, să expun întotdeauna ceea ce cred. Cu alte cuvinte, să scriu liber, ca jurnalist independent.

Valentin Busuioc: Care sunt colaborările cele mai importante pe care le derulați în prezent?

Radu Soviani: Sunt mai multe. În acest moment, am în principal colaborări care vin în urma solicitărilor clienților: fie că îi sprijin în elaborarea comunicatelor de presă sau în realizarea unor acțiuni de promovare, fie că moderez evenimente pentru anumiți clienți. Nu pot să spun în acest moment că am un client permanent pe un an sau pe doi ani, ci, pur și simplu, atunci când clientul are nevoie și are buget, apelează la mine, iar eu îi acopăr nevoile de relații publice și comunicare pe care le are. Clienții pe care îi am sunt din toate zonele: fie că vorbim de zona de relații publice și comunicare, fie că vorbim de industrie, agricultură, media, societăți de audit, de contabilitate… din toate aceste zone care au legătură cu economia.

Valentin Busuioc: Dacă nu sunt indiscret: ne puteți da câteva nume?

Radu Soviani: În toate contractele scrie că este confidențial contractul respectiv, așa că ar trebui să cer și acordul clienților. Dar sunt companii de care ați auzit.

Valentin Busuioc: Unde putem găsi opiniile dumneavoastră în afară de blogul personal?

Radu Soviani: Dumneavoastră ați văzut că atunci când am ceva obligatoriu de spus, scriu pe blog. Opiniile mele de pe blog ajung de multe ori în ceea ce se numește «mainstream media»: fie că sunt preluate de televiziuni, fie că televiziunile mă invită pentru a continua expunerea acelor opinii, fie că sunt preluate de presa online, dacă presa online le consideră interesante… Principalul loc în care mă manifest editorial ca jurnalist independent în momentul ăsta este blogul meu: www.soviani.com.

Pe de altă parte, ați observat că sunt destul de rar în ceea ce privește aparițiile la televiziuni în domeniul economic, preferând în principal Televiziunea Română. Televiziunea publică o consider în acest moment cea mai lipsită de inhibiții și cea mai independentă editorial în tratarea subiectelor, din punctul meu de vedere. Cei care mă cunosc din piața media știu că în 20 de ani de presă, niciodată, dar niciodată nu am expus un alt punct de vedere decât cel care este al meu. De aceea, prefer Televiziunea Română și emisiunea lui Ionuț Cristache («România 9»), unde într-adevăr se regăsesc toate opiniile și care este – din punctul meu de vedere – cea mai echilibrată emisiune de pe piață.

Din când în când, mai intervin fie la Antena 3, fie la B1 TV, niciodată la Realitatea, foarte rar la România TV, pentru că sunt în situația, ca jurnalist independent, să îmi aleg emisiunile la care vreau să mă duc, în funcție de subiect, în funcție de temele abordate, în funcție de ceilalți invitați… Ați constatat și dumneavoastră (și cred că, în general, publicul meu a constatat) că nu mă duc la TV pentru a mă vedea la TV, ci mă duc întotdeauna când am ceva de spus, când am ceva de argumentat, când am o părere care se confirmă sau pe care o conturez. Ați văzut: mie-mi place, în aparițiile mele publice, să conturez de multe ori raționamente alternative, adică să merg cu știrea din spatele știrii, să merg cu documentarea subiectului, chiar din perspectivă istorică. Și cred că asta este ceea ce diferențiază aparițiile mele publice, scrierile mele față de cele ale altor jurnaliști independenți.

Valentin Busuioc: De ce v-ați certat cu cei de la Realitatea TV?

Radu Soviani: De la o relație comercială. Pe scurt, au fost neserioși. Mai pe lung: au fost foarte, foarte neserioși. Eu am sume impresionante de încasat de la Realitatea Media dinainte de intrarea ei în insolvență, sume impresionante care au căpătat un plus în momentul în care (cred că prin 2012) am încheiat un nou contract cu Realitatea, pe care nu și l-a plătit integral. Aceasta (undeva pe la 3.000 de lei) este o glumă de sumă comparativ cu alte sume pe care le am de recuperat. Dar neseriozitatea în a-și trata un partener comercial cum sunt eu pe mine mă face să le pun un X. De aceea nu mă vedeți la Realitatea TV niciodată.

Valentin Busuioc: Și cu Digi24? Nu aveți nici cu ei o relație foarte bună?

Radu Soviani: E o întrebare foarte interesantă legată de Digi24. Digi este singura televiziune de la care nu am primit decât o singură invitație – și asta undeva prin anul 2013, atunci când eram purtător de cuvânt al Autorității de Supraveghere Financiară. Iar de atunci n-am mai primit nicio invitație. Mă surprinde, pentru că vă spuneam puțin mai devreme: cam toate televiziunile vor să afle opinia mea despre lucruri de strictă actualitate, mai puțin Digi24. Sigur: vă mărturisesc că a fost o tentativă din partea Digi de a încheia un contract și de a mă convinge să realizez o emisiune la Digi 24 (mi-aduc aminte și anul: 2016). Au fost destul de avansate discuțiile, dar probabil că nu le-a convenit modul meu de a pune problema din punct de vedere editorial și prin urmare au lăsat-o baltă. Nicio invitație de la Digi. Și pe mine m-a surprins acest lucru. Probabil că modul ăsta de a pune problema – independent, pe raționamente proprii și necontrolabil -, probabil că nu convine politicii editoriale de la Digi24. Nu este o suferință pentru mine că nu sunt invitat la Digi 24.

Valentin Busuioc: Am văzut că dumneavoastră nu publicați constant și nu aveți colaborări liniare cu vreun trust de presă. Cu toate acestea, ați zguduit piața de media din România în anumite momente-cheie. Care sunt resorturile care acționează în perspectiva unei dezvăluiri de presă? Mai precis: cum se pregătește un jurnalist care nu are în spate un întreg mecanism instituțional?

Radu Soviani: Ca jurnalist independent, eu îmi întrețin această curiozitate din activitatea de zi cu zi. Marele meu regret este că nu reușesc să scriu zilnic. Sunt luni în care îmi propun să scriu zilnic pentru publicul meu și publicul larg, iar traficul blogului crește semnificativ. Dar tocmai pentru că am proiecte din care trebuie să trăiesc (de consultanță și comunicare publică), acest lucru nu-mi permite să fac ceea ce aș vrea să fac: să scriu zilnic. E și o frustrare majoră: în fiecare zi, identific 3-4 subiecte despre care aș scrie și am lucruri de spus. Nu tot timpul reușesc să-mi pun gândurile în scris. De aceea, câteodată mai intervin și la TV sau în presa online (cum sunteți și dumneavoastră), pentru că, în momentul în care am 3-4 minute, pot să-mi expun punctul de vedere.

Care sunt resorturile? Vă spun pe scurt: pur și simplu, mă consider o persoană nepoluată, nu sunt șantajabil de către nimeni, nu am datorii către nimeni și atunci îmi permit să vorbesc și să scriu și să analizez cu gândirea mea proprie. Sigur: faptul că nu am datorii față de unul sau față de altul îi supără când pe unii, când pe alții, pentru că atunci când îi critic pe unii se supără ceilalți, iar când îi critic pe ceilalți se supără partea adversă. Dar până la urmă, asta reprezintă jurnalismul independent.

Ce este în spate? În spate este o puternică documentare, este o puternică activitate jurnalistică – spun eu – și o educație economică solidă. Pentru că backgroundul meu nu este de jurnalist; este de economist. Iar avantajul de a fi jurnalist economic este incomparabil față de orice alt segment al jurnalismului. De ce? Pentru că în calitate de jurnalist economic ai un aliat foarte puternic – și anume: cifrele. Când cineva nu vrea să-ți răspundă sau să-ți dea un punct de vedere, poți să treci peste asta intervievând cifrele. Te duci pe cifre și vezi ce spun ele în momentul de față, ce spune evoluția lor istorică, care sunt anticipațiile legate de aceste cifre. Iar faptul că citesc mult (și teorie economică, și presă economică, și literatură economică) mă ajută – cred eu – să pun lucrurile într-o dimensiune care devine observabilă pentru cei mai mulți la 2-3 ani după momentul în care am scris lucrurile respective. Tocmai acesta este secretul: abordarea temeinică și din perspectivă istorică.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *