Skip to content
Economie Politică

Soviani: Doar pe o altă planetă se majorează salariile la stat și scade deficitul. Bugetul pe 2019, un referat prost al unui aspirant să intre la o facultate economică

Romania Libera

Proiectul de buget pe 2019 a fost deja caracterizat de mai multe voci publice ca fiind din sfera SF, fără legătură cu realitatea, plecând de la fundamente complet false și așa mai departe.

Trecând peste premisele de la care pornește proiectul de buget pe 2019, PSNews a decis să analizeze mai în profunzime cifrele documentului, motiv pentru care a luat legătura cu analistul economic Radu Soviani.

Cu greu poate fi numit proiect de buget ceea ce a publicat ieri ministerul Finanțelor publice. Pare mai degrabă un referat prost, însăilat de un aspirant la statutul de student al unei facultăți economice, după trei încercări nereușite”, a declarat Radu Soviani, în exclusivitate pentru PSNews.

Prima mea reactie, când am citit cifrele pe care e construit bugetul (creștere economică de 5,5% și deficit bugetar de 2,55%) a fost: nu cumva au încurcat indicatorii macro-economici? Mai degrabă va fi invers: creștere economică de 2,5% și deficit de 5,5%. În niciun caz nu se întrezărește vreo politică economică îndreptată spre scădere deficitului. Din contră”, a adăugat el.

Veniturile bugetare sunt estimate a crește cu două puncte procentuale din PIB. Analizând capitolele bugetare, pot spune că veniturile schiței de buget sunt supra-estimate cu 4 până la 6 miliarde de Euro. Și nu este singura veste rea: cheltuielile par subestimate cu până la 2 miliarde de Euro. Vă dau un singur exemplu: cheltuielile cu dobânzile, estimate a fi mai mari doar cu 4% în 2019 față de cele 13 miliarde de lei plătite doar ca dobânzi în 2018. În condițiile în care o majorare a ratei de dobândă ROBOR de la 2% la inceputul trecut la 3% la sfârșitul anului 2018 a condus la o majorare a dobânzilor plătite cu 27% (3 miliarde de lei), iar deja dobânzile la 1 an sunt în jurul lui 3,5%, este evident că estimarea creșterii cheltuielilor cu dobânzile de numai 500 de milioane de lei (4%) este o subestimare”, apreciază analistul economic.

Apoi, deficitul bugetar: reducerea deficitului de la peste 3% la 2,5% reprezintă în sine o formă de politică fiscală ”tare”. Care are ca efect REDUCEREA ritmului de creștere economică și nu creșterea. Nici această dinamică nu se corelează cu estimarea ca în 2019 să avem o creștere economică superioară celei din 2018 (5,5% față de 4-4,5%).

Nu în ultimul rând, pentru a-și supraestima veniturile, ministerul de Finanțe estimează o creștere a salariului mediu net pe economie cu 15% în 2019 față de 2018. Desigur, doar pe o altă planetă se poate întâmpla majorarea salariilor (inclusiv la stat), simultan cu reducerea deficitului. Dacă salariile publice și private vor fi mari cu 15% în 2019, deficitul va fi semnifcativ mai mare”, crede Soviani.

Cel mai curios sunt cum se împacă în corelațiile macro-economice reducerea ratei inflației de la declaratul 3,23% la 2,8%, în condițiile în care deja leul s-a depreciat față de Euro, iar deprecierea atrage nu numai inflație mai mare, dar și așteptări inflaționiste MAI MARI pe viitor.

Iar dacă inflația ar fi numai 2,8%, de ce PIB nominal se majorează cu 7,6%, în condițiile în care inflația în 2018 ar fi fost 3,23% iar PIB nominal s-ar fi majorat cu 11%. Au terminat să se joace cu economia la finanțe și acum se joacă cu deflatorii (creșterea generalizată a prețurilor). Inclusiv din propria lor corelație inflație-creștere economică reiese că prognoza de creștere economică de 5,5% ar trebui sa fie semnificativ mai mică. Pe scurt, asistăm la un exercițiu de creativitate în loc de programare bugetară.

Doar că există un defect major: nu se pupă cifrele”, conchide analistul economic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *