Skip to content
Economic Politică

Soviani vorbește despre ”un buget pierdut”. Cum poate fi recalificat același buget prost drept și mai prost

spatiulconstruit.ro

România a ajuns la jumătatea lui martie și nu are încă adoptat bugetul pentru 2019. Stabilirea fundamentelor economice și a plafoanelor și indicatorilor în baza cărora să se desfășoare economia națională a ajuns subiect de aprige discuții politice, care au cuprins practic toate instituțiile statului: Parlament, Guvern, Președinte, Curtea Constituțională.

Pentru o opinie avizată asupra contextului general, dar și a modului în care a fost fundamentat bugetul, PSNews a luat legătura cu analistul economic Radu Soviani.

Premiera neadoptării bugetului pentru anul 2019 nici la jumătatea lunii martie, cu etapele întârzierii aprobării de către Guvern, adoptării de către Parlament, trimiterii spre promulgare la Președinție, sesizării Curții Constituționale de către Președinte, respingerea sesizării, retrimiterea la Parlament, readoptarea în aceeași formă și retrimiterea la Președinție se subsumează sintagmei un buget pierdut, cu cele 9 etape ale sale”, a declarat Radu Soviani, în exclusivitate pentru PSNews.

Toate cele 9 etape devoalează însă, mai bine ca niciodată, că bugetul se face nu după cum merge economia ci după cum ar vrea decidenții să meargă economia. Cu alte cuvinte, un buget rupt de realitate, care devine și mai rupt de realitate”, a adăugat el.

Bugetul 1 vs Bugetul 2

Mai evident nu a fost vreodată: între etapele Bugetului 1 și Bugetului 2, au venit date care arată că în 2018 economia a mers semnificativ mai prost decât se estima. Concret, PIB-ul anului trecut a fost declarat la circa 940 de miliarde de lei, cu o creștere economică de 4,1%, față de 949,6 miliarde de lei, cu o creștere economică de 4,5%. Datele comunicate în urmă cu o săptămână de INS arată clar că baza, fundamentul pentru care se proiectaseră veniturile și cheltuielile pentru 2019 a fost mai slabă, nefavorabilă.

Or, în proiectarea unui buget acesta este primul pas al construcției: cum a mers economia în anul anterior. Între primul și al doilea buget, economia a mers mai prost.

Prin urmare, devine evident pentru oricine că ritmul de creștere economică dorit, și nu prognozat corect, de 5,5%, care ar conduce la un PIB de 1022 de miliarde de lei în 2019, pornind de la un PIB de 949,6 miliarde lei, nu mai poate conduce la același PIB de 1022 e miliarde de lei, în condițiile în care baza la care se calculează creșterea economică este mai mică. Consecința ar fi fost reproiectarea prognozei de PIB ieri în Parlament, înainte de a se adopta bugetul în aceeași formă și scăderea cu câteva miliarde de lei. Care scădere ar fi condus și la diminuarea proiecției de venituri și la majorarea proiecției de deficit bugetar.

Acest lucru nu s-a întâmplat, legislatorii ignorând evidențele. Este primul argument pentru care, dacă primul buget era nerealist, al doilea (care are aceeași formă) devine în mod evident FALS”, apreciază Radu Soviani.

Chestiuni de bun-simț

Al doilea lucru important este că între primul buget și al doilea (același) au fost comunicate și alte date care schimbă proiecția mersului economiei în 2019, pentru orice economist de bun-simț, mai puțin pentru cei care falsifică cifrele. Exporturile au frânat dramatic în ianuarie (date nedisponibile la primul buget) iar importurile s-au majorat în aceeași perioadă, ceea ce accentuează și mai mult deficitul de cont curent. Dacă vreți, o politică bugetară care prin consum majorează deficitul de cont curent este similară unui proprietar de terenuri care trăiește dincolo de posibilitățile sale și pentru a își acoperi nevoile mari și în creștere, își ipotechează terenurile pentru bani de consum, după care le pierde, iar averea sa netă scade simțitor.

Al treilea lucru este referitor la curs, supus unor presiuni suplimentare și este doar o chestiune de puțin timp până când Euro va depăși 4,8 lei și se va duce spre 5 sau cu alternativa risipirii încă a câteva miliarde de Euro din rezerva valutară (față de miliardul pierdut în ianuarie, ineficient, întrucât cursul este acum tot acolo unde era înainte ca BNR să prăpădească milardul).

Al patrulea lucru în plus acum față de primul buget este cel referitor la cifrele de inflație, care din nou s-au majorat în februarie, ceea ce sugerează nevoia unor dobânzi mai mari la depozite (și la credite) și o frână suplimentară pe economie”, a adăugat el.

O falsificare grosolană

Concluziv, creșterea economică de 5,5% nu poate fi atinsă în 2019 decât printr-o falsificare grosolană a cifrelor. Acest lucru este evident pentru orice analist de bun-simț și inclusiv pentru agențiile de rating.

Prin urmare, re-adoptarea bugetului fără nicio modificare ieri nu va da decât argumente suplimentare agenției de rating Standard&Poors pentru a diminua cvasi-imediat perspectiva de rating, la negativ și plasarea României la doar un pas de cateogria ,,junk’’. Alternativa (de menținere a perspectiviei ,,stabilă’’) nu creează însă premisele decât pentru ca la următoarea evaluare, spre jumătatea anului, ca în 2008, România să fie retrogradată cu două drepte în același moment și să aterizeze forțat la categoria ,,junk’’, cu consecința unor plăți suplimentare (și ne-incluse în acest buget), pentru dobânzi de circa un miliard de Euro (deficit suplimentar de 0,4%) și depășirea pragului de 4% în 2019”, a spus, în concluzie, analistul economic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *