România ca și Uniunea Europeană au preocupări legate de relansarea unui proces de reindustrializare. Un bun exemplu este că guvernul a lansat un program de finanțare pentru industria prelucrătoare.
„Problema reindustrializării nu este doar a României, ci una europeană”, a declarat la RFI România Florin Spătaru, consilier al prim-ministrului și fost ministru al economiei.
De altfel, la nivel european, prin Declarația de la Anvers aproximativ 1.100 de companii mari au transmis în primăvara acestui an că Europa are nevoie de industrie și mai mult decât atât de competitivitate în raport de concurenții de pe alte continente.
Recent, guvernul a semnat cu Banca Mondială un contract de asistență tehnică prin care se va realiza o strategie care va defini vectorii de dezvoltare ai economiei românești. Documentul ar urma să fie finalizat la jumătatea anului 2025 și să fie dezbătut cu mediul de afaceri.
Oportunități în noul context geopolitic și surse de finanțare
„Prin această analiză vom avea definite direcțiile strategice de dezvoltare ale României ținând cont de factorii competitivi, oportunitățile care apar în noul context geopolitic și sursele de finanțare. Mai mult, această strategie ne arată că vor trebui să existe o serie de elemente cheie pe care trebui să le regăsim în bugetul fiecărui an”, explică Florin Spătaru.
Există deja o strategie pe termen lung privind schimbările climatice, care arată că pentru atingerea obiectivului de decarbonizare, adică, reducerea cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2050, România va trebui să atragă 300 miliarde de dolari, în următorii 25 de ani.
„Se poate ajunge la această sumă dacă politicile guvernamentale vor fi coerente. 100 de miliarde de dolari ar trebui să fie alocate de statul român prin fonduri europene, prin buget sau prin emisiuni de obligațiuni „verzi”, iar 200 miliarde de dolari ar putea să fie atrași din sectorul privat”, arată Florin Spătaru.
Cum se pot mobiliza aceste sume? “Prin instrumentele pe care statul român le are la dispoziție și care acum sunt destul de puțin funcționale. Începând cu anul 2025, toate politicile ar trebui să fie sectoriale. Pentru industria metalurgică, de exemplu, ar trebui să existe un plan pentru decarbonizare prin introducerea hidrogenului în procesul de producție, conversia de la furnalele vechi la oțelăriile electrice sau colectarea deșeurilor metalice pentru a fi folosite în procesul de producție. Pentru industria cimentului vorbim despre captarea și stocarea carbonului. Fiecare politică publică trebuie să se adreseze unei ramuri industriale”, explică Florin Spătaru.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
