Skip to content
Justitie

”Specialii” din justiție au mai primit o mărire de 20% la salariu și pensie: Leafa unui judecător ajunge la 23.000 de lei

Facebook

Creșterea salariilor magistraților cu 20% atrage după ea și mărirea pensiilor. Ambele sunt disproporționat de mari nu doar în România ci și în Uniunea Europeană, dacă sunt raportate la salariul și pensia medie. Subiectul e unul de permanent scandal în societate.

Nu nivelul salariilor și pensiilor magistraților deranjează în primul rând, ci discrepanța față de cele ale altor categorii sociale. Așa cum arată monitorizările la nivelul Uniunii Europene, judecătorii români au printre cele mai mari salarii din UE raportate la salariul mediu național. Situația este similară în ce privește pensiile speciale, potrivit unui raport recent al Comisiei Europene. Discrepanța dintre pensia medie a cetățeanului obișnuit și pensia magistratului este cea mai mare din UE, chiar și în cazul țărilor care au pensii speciale.

Bine plătită fiind, justiția a devenit, poate, mai puțin coruptă, acesta fiind și argumentul forte pentru sumele uriașe pe care le încasează magistrații, dar nu a devenit mai eficientă sau mai bună. Încrederea în Justiție era de 47% în mai 2021, potrivit Eurobarometrului realizat de Comisia Europeană. În 2016 era de doar 35%.

Salariul judecătorilor de la Curtea de Apel

Vechime de peste 20 de ani – 23.000 de lei;

Vechime 15-20 de ani – între 21.238 de lei și 22.300 de lei;

Vechime 10-15 de ani – între 19.773 de lei și 21.800 de lei;

Vechime 6-10 ani – între 17.968 de lei și 20.800 de lei.

Măririle sunt inevitabile din cauza proceselor

Ministrul Justiției Cătălin Predoiu susține că această creștere de 20%, care va înghiți doar anul acesta peste 80 milioane de lei de la buget, era inevitabilă, fiind consecința unor hotărâri judecătorești pronunțate împotriva Ministerului Justiției de-a lungul timpului și a necorelării diverselor legi.

Consecința acestor necorelări a fost apariția a sute de decizii definitive pronunțate de instanțe, inclusiv ICCJ, care au impus cu obligativitatea interpretării definitive aplicarea unui coeficient salarial în întreaga familie ocupațională Justiție. Inclusiv CCR a fost sesizată și s-a pronunțat în acest sens. MJ nu poate ignora aplicarea unei hotarâri judecătorești definitive care i se adresează obligatoriu. Neaplicarea cu bună știință a unei astfel de hotărâri ar fi pedepsită de lege”, spune ministerul într-un comunicat.

VRS-ul, cheia de la seif

În acest moment, noua majorare a salariilor judecătorilor și procurorilor se datorează VRS, adică „valoare de referință sectorială”, care a fost inventată în 2016 în timpul guvernului Cioloș, dar se referea exclusiv la serviciile de probațiune. Era vorba de aproximativ 650 de lei în plus la salariu.

Pe principiul „capra vecinului”, magistrații au considerat că toți merită acest VRS, așa că chestiunea a ajuns la CCR, care a dat o decizie care spunea că trebuie extins la toată justiția.

De aici a început tăvălugul proceselor prin care magistrații au cerut majorarea VRS-ului. Și au câștigat, bineînțeles, pentru că procesele sunt judecate chiar de beneficiarii direcți ai majorării cu pricina. Acesta este, de altfel, și mecanismul de la CCR. În 2021 a intrat pe fir și Înalta Curte, care a stabilit că VRS se va aplica tuturor ordonatorilor de credite din justiție.

Procesele prin care magistrații și-au câștigat retroactiv acest nou indicator au costat statul român sume considerabile: 174,4 milioane lei în 2020 și 717,2 mil. în 2021.

(…)

Consiliul Superior al Magistraturii cere creșterea salariilor judecătorilor

Argumentul? Judecătorii de la Înalta Curte, din CSM și de la Inspecția Judiciară – instituții care au buget propriu – încasează salarii calculate la o valoare de referință sectorială de 605,22 de lei, în timp ce toți ceilalți judecători din țară au salariile calculate la o valoare de referință sectorială de 484,18 lei.

CSM a transmis, la vremea aceea, o notă ministrului Justiției, Stelian Ion, prin care a cerut alocarea fondurilor necesare pentru creșterea cu 25% a salariilor tuturor judecătorilor de la curțile de apel, tribunale și judecătorii din țară. Mai puțin pentru judecătorii Curții Supreme.

În România sunt în funcție aproximativ 5.000 de judecători, cei mai mulți în judecătorii și tribunale.

Articolul integral AICI.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *