Skip to content
Politică

Speranțe deșarte. Ce șanse are România să găzduiască Agenția Europeană pentru Medicamente? EXCLUSIV

pixabay.com

Cu chiu cu vai, dupa mai multe luni de la lansarea ideii de relocare a Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) la București, prin prisma ieșirii Marii Britanii din UE, oficialii de la București au reușit să facă și pasul prin care să notifice Bruxellesul de această intenție a României.

Dosarul de candidatură al României a fost depus, în ultima zi a lunii iulie, la sediul CE, guvernul de la București anunțând acest lucru prin intermediul unui comunicat de presă.

Mândrie nejustificată

„Am încredere în șansele României de a se califica pentru această selecție, pentru că dispunem de o expertiză substanțială în sectorul medical. Informațiile din dosarul de candidatură susțin cu elemente concrete argumentele noastre că România este pregătită să-și asume o astfel de responsabilitate”, a declarat premierul Mihai Tudose, prin intermediul comunicatului de presă.

Locația propusă  de România se află în zona de nord a Bucureștiului, chiar în spatele stației de metrou Pipera. Agenția Europeană pentru Medicamente ar urma să fie găzduită de o clădire nouă, care va avea o suprafață de aproximativ 27.000 de metri pătrați, cu un centru de conferințe ce poate găzdui 720 de participanți și o excelentă infrastructură IT&C.

În acest moment, EMA are sediul central în Londra, dar această locație ar urma să fie abandonată odată cu finalizarea procesului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, iar România încearcă marea cu degetul prin depunerea dosarului de candidatură pentru găzduirea instituției.

În toamnă, forul Executiv al Uniunii ar urma să ia o decizie în acest sens, după cum anunță și fostul ministru delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, pe contul său de Facebook, unde militează și pentru o utilizare mai bună a uneltelor diplomatice.

Dar, tocmai diplomația pare să fi lipsit din arsenalul folosit până acum de România pentru atingerea acestui obiectiv, după cum sesizează un senator liberal.

Meleșcanu s-a spălat pe mâini

În toate statele europene,  Ministerul Afacerilor Externe inițiază o serie de discuții cu partenerii europeni în care își clarifică intenția de a găzdui o agenție de acest tip, punctând foarte clar și avantajele aduse de o astfel de decizie.

Cred că am fost primul și singurul care am sesizat că, la noi, MAE nu făcea nimic în acest sens, în afară de a declara în presă că există o astfel de intenție din partea României. Am cerut lămuriri și am constatat că, practic, oficialii din MAE se limitau doar la a ‘urmări îndeaproape evoluțiile în ceea ce privește procesul de relocare a agențiilor europene cu sediul în Marea Britanie’„, comentează senatorul PNL Romulus Bulacu.

În opinia sa, un demers întărit prin depunerea dosarului de candidatură de către ministrul Teodor Meleșcanu împreună cu președintele României ar fi avut un impact mai puternic în fața oficialilor europeni. desigur,  dacă această măsură ar fi fost luată din timp.

O piață închisă

Mai mult, spre deosebire de alte state membre UE, România pare extrem de conservatoare în adoptarea unor medicamente inovative lansate pe piață în ultimii ani, după ce au trecut de testul experților EMA.

Într-o scrisoare deschisă adresată guvernului Tudose, reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini din România atrag atenția tocmai asupra situației ironice în care se află țara noastră din perspectiva pieței  farma din țara noastră.

„Bugetul pentru medicamente (BaT) a fost stabilit la nivelul consumului din trimestrul al IV-lea al anului 2011 și a fost menținut la acel nivel în ultimii ani, de aceea recomandăm creșterea bugetului alocat medicamentelor bazat pe măsuri obiective prin extinderea bazei de contribuție pentru bugetul FNUASS sau alte acțiuni de transparentizare.

Pacienții trebuie să aibă acces rapid la medicamente și terapii inovative conform standardelor UE, România fiind cu mult sub aceste standarde. În ultimii 8-10 ani, România a aprobat doar 50 de medicamente noi comparativ cu 650 aprobate în UE. Cetățenii trebuie să aibă acces la tratamente inovatoare și standarde rezonabile, fără discriminări”, după cum menționează reprezentanții investitorilor străini în documentul trimis Executivului de la București.

Practic, piața farma din România pare să fi rămas blocată în timp, iar despre investiții majore în sector nici nu poate fi vorba, câtă vreme accesul la piața locală este restricționat pentru majoritatea medicamentelor de generație nouă.

Anul trecut, piața farma din România a înregistrat o creștere de peste 10 procente, raportat la anul 2015, înaintând până la valoarea de 2,9 miliarde euro. Însă, acest lucru s-a datorat în principal introducerii în lista medicamentelor compensate a  tratamentului fără interferon al hepatitei cronice virale C şi al cirozei hepatice C, după cum menționează un raport al producătorului local Antibiotice Iași , citat de news.ro. Fără această măsură, creșterea pieței ar fi fost de doar 1%.

Nicio șansă de relocare

Nici farmaciștii din România nu cred prea mult în șansa Bucureștiului de a găzdui EMA, chiar dacă un atu reprezentat de existența unor profesioniști rămași încă în țară se menține în cărțile pe care România le-a afișat pe masa liderilor europeni.

În primul rând, nu știm să ne promovăm interesele. În al doilea rând, piața farma de la noi este în scădere. Tendința de creștere s-a văzut doar prin introducerea unor noi medicamente în tratamentul hepatitei cronice virale C și a cirozei hepatice.

Dar, dacă este să ne uităm la ceea ce se întâmplă în producția de medicamente, vedem că, din cauza prețului scăzut impus de stat, mulți producători preferă să își retragă produsele de pe piața locală și să opteze spre export sau reexport. Suntem într-un regres continuu.

Institutul Cantacuzino, care era lider de piață pe vaccinuri în Europa de Est nu mai produce de 9 ani. A rămas doar brandul și se șterge și acesta, treptat. Nu au nevoie decât de 150 milioane de euro ca să își ia înapoi acreditările. Ar fi o investiție rentabilă, în condițiile în care avem deja un trafic la negru făcut pe vaccinuri între Europa de Vest și România.

Nu văd nicio șansă pentru noi să obținem în noiembrie o decizie favorabilă pentru relocarea Agenției Europene pentru Medicamente la București”, consideră vicepreședintele Colegiului Farmaciștilor din România, Samoil Vîlcu.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *