Anul 2025 marchează un moment de cotitură în politica de securitate a statului român în materie de cetățenie. Serviciul Român de Informații a solicitat, într-un singur an, retragerea cetățeniei române pentru nouă persoane, invocând amenințări la adresa securității naționale – un număr dublu față de totalul cererilor formulate în perioada 2012–2024, potrivit Europa Libera.
Cel mai vizibil caz este cel al Victoriei Furtună, politician din Republica Moldova, care a intrat în atenția publică în context electoral și geopolitic sensibil.
Cazul Victoria Furtună: de la negare publică la audiere oficială
Pe 16 ianuarie 2026, Victoria Furtună, președinta partidului „Moldova Mare”, este așteptată la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC) din București, după ce SRI a cerut oficial retragerea cetățeniei sale române.
Solicitarea se bazează pe articolul 25 alineatul 1 litera b din Legea cetățeniei române, care permite retragerea cetățeniei în cazul persoanelor considerate o amenințare la adresa securității naționale, inclusiv prin legături cu entități teroriste sau implicare în acțiuni ostile statului.
În septembrie 2025, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, Furtună nega public existența unei astfel de proceduri, calificând informațiile drept „minciuni și manipulări politice”. O lună mai târziu, însă, ANC publica în Monitorul Oficial notificarea oficială privind solicitarea formulată de SRI și convocarea la audieri.
Cine este Victoria Furtună și de ce a intrat în vizorul autorităților
Victoria Furtună, fost procuror anticorupție în Republica Moldova timp de aproape două decenii, a obținut cetățenia română în 2006. În 2024 a candidat la alegerile prezidențiale cu un discurs eurosceptic și a promovat constant teze identitare și politice apropiate de narațiunile pro-ruse.
În 2025, ea a fost inclusă pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova, inclusiv cumpărare de voturi și influențarea ilegală a proceselor electorale. Sancțiunile includ înghețarea activelor și interdicția de a intra pe teritoriul UE – fapt confirmat oficial de Comisia Europeană.
Tot în 2025, Ucraina a introdus-o pe lista persoanelor sancționate pentru promovarea propagandei pro-ruse și justificarea agresiunii Moscovei.
În plan intern, partidul „Moldova Mare” a fost exclus de la alegerile parlamentare din Republica Moldova, după ce Comisia Electorală Centrală a constatat utilizarea de fonduri nedeclarate și provenite din străinătate.
Ilan Șor, rețelele de influență și suspiciunile de securitate
O investigație realizată de Ziarul de Gardă a indicat că formațiunea Victoriei Furtună ar fi beneficiat de sprijin indirect din rețele coordonate de oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat pentru „furtul miliardului” și refugiat la Moscova. Deși Furtună a negat orice legătură, tema a rămas constant în dezbaterea publică și în evaluările de securitate.
Serviciile de informații din Republica Moldova au semnalat, la rândul lor, existența unor acțiuni hibride sprijinite de Federația Rusă, în care ar fi fost implicați actori politici locali.
Alte opt cazuri: cine mai este pe lista SRI în 2025
Pe lângă Victoria Furtună, SRI a cerut în 2025 retragerea cetățeniei române pentru alte opt persoane. Singurul nume cunoscut public este Octavian Țurcan, om de afaceri de origine moldoveană, condamnat definitiv în dosarul Petromservice pentru delapidare și spălare de bani, prejudiciul depășind 83 de milioane de euro.
Țurcan este dat în urmărire generală din 2018 și nu s-a prezentat la audierile ANC programate în septembrie 2025.
Cum funcționează retragerea cetățeniei române
Retragerea cetățeniei este o procedură strict reglementată de lege și poate fi dispusă doar în cazuri limitate: obținere frauduloasă, infracțiuni grave împotriva statului, amenințări la adresa securității naționale sau înrolare în armata unui stat inamic.
Decizia finală aparține președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, după analizarea sesizării și audierea persoanei vizate. Ordinul poate fi contestat în instanță, iar practica judiciară arată că unele cazuri se judecă ani la rând, inclusiv la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Un context mai larg: cetățenie acordată masiv, controale sporite
Între 1991 și 2024, peste 850.000 de cetățeni ai Republicii Moldova au obținut cetățenia română. Numai în 2024, ANC a aprobat peste 35.000 de dosare.
În paralel, autoritățile au descoperit sute de rețele care facilitau obținerea frauduloasă a cetățeniei. Doar în 2024–2025, au fost efectuate aproape 300 de percheziții și au fost confiscate mii de documente false. În 2025, peste 670 de cereri au fost respinse din cauza falsurilor depistate înainte de acordarea cetățeniei.
Concluzie: 2025, anul în care securitatea a cântărit mai greu
Bilanțul anului 2025 arată o schimbare clară de abordare: de la o politică axată aproape exclusiv pe extinderea cetățeniei, România a trecut la o fază de control și corecție, în care securitatea națională a devenit criteriul central.
Numărul record de solicitări formulate de SRI indică o atenție sporită asupra riscurilor geopolitice, a influențelor externe și a vulnerabilităților create de acordarea masivă a cetățeniei în ultimele două decenii.
Citește mai mult AICI.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
