Războiul din Ucraina, retorica tot mai agresivă a Rusiei împotriva NATO și perspectivele unui nou mandat prezidențial al lui Trump determină țările europene să își sporească capacitățile de apărare, punctează analistul eToro Bogdan Maioreanu.
Odată cu perioada de pace de după Războiul Rece, practic încheiată, contractele încep să curgă din nou pentru companiile care produc muniții, avioane de luptă F-35 sau sisteme de apărare antiaeriană precum Patriot. Însă sunt necesare investiții pentru a crește capacitatea de producție, iar lanțurile de aprovizionare sunt încă limitate.
Agenția de achiziții a NATO va ajuta o coaliție de aliați, inclusiv Germania, Olanda, România și Spania, să achiziționeze până la 1.000 de rachete Patriot pentru a-și consolida apărarea aeriană pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Din acest lot, România va contracta 200 de rachete Patriot. Întregul contract, în valoare de 5,5 miliarde de dolari, a fost atribuit companiei COMLOG, un joint-venture între compania americană Raytheon (RTX) și compania europeană MBDA. Volumul mare al comenzii va susține înființarea unei unități de producție de rachete Patriot în Germania.
În timp ce actualele tensiuni geopolitice pun în centrul atenției cheltuielile în domeniul apărării, aflate în creștere, investitorii se uită la performanța generală a companiilor. RTX Corporation (fostă Raytheon Technologies) a raportat în T4 2023 vânzări de 19,9 miliarde de dolari, în creștere cu 10% față de anul precedent. O redresare a traficului aerian comercial și creșterea cheltuielilor globale pentru apărare au ajutat compania să raporteze rezultate peste așteptări atât în ceea ce privește vânzările, cât și profiturile. RTX a raportat un profit pe acțiune de 1,29 dolari în al patrulea trimestru, peste estimările analiștilor de 1,25 dolari. RTX produce, printre altele, sistemul Patriot, comandat și de România, precum și o gamă largă de rachete, motoare cu reacție și produse electronice avansate și pentru aviație, inclusiv tehnologii spațiale, atât pentru uz militar, cât și civil.
Lockheed Martin a raportat pentru al patrulea trimestru din 2023 vânzări nete de 18,9 miliarde de dolari, față de 19,0 miliarde de dolari în trimestrul patru din 2022. Veniturile au scăzut cu mai puțin de 1% față de anul precedent, la 18,87 miliarde dolari, dar au depășit estimarea analisștilor de 17,95 miliarde de dolari. Profitul net în trimestrul patru din 2023 a fost de 1,9 miliarde de dolari, respectiv 7,58 dolari pe acțiune. Scăderile înregistrate de unitatea de rachete și control al focului și de segmentul de elicoptere și sisteme de misiune ale companiei au compensat o creștere a câștigurilor din zona de explorare spațială. Livrările de avioane de luptă F-35 au scăzut cu 31% față de anul precedent, până la 98 de avioane în 2023, pe fondul testării software-ului pentru versiunea Technology Refresh-3 și a constrângerilor din lanțul de aprovizionare. Compania estimează că intervalul de livrare a avioanelor pentru 2024 este cuprins între 75 și 110, mai puțin decât cele 150 de unități pe an pe care compania își propune să le livreze în mod obișnuit.
România plănuiește achiziționarea a 48 de avioane Lockheed Martin F-35 Lightning II Joint Strike Fighter (JSF) în două faze, de câte 32 și respectiv, 16 avioane. Țara noastră a fost, de asemenea, menționată în conferința privind rezultatele Lockheed Martin, primul centru european de pregătire F-16 din România fiind inaugurat în noiembrie în cadrul unui parteneriat între companie, România și Olanda. Acest centru va oferi instruire de nivel mondial pentru a spori pregătirea pentru misiuni și pentru a asigura siguranța zborului și operării avioanelor de luptă F-16.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
