EUROPA
O rachetă care urma să dea startul lansărilor de sateliți din Europa a căzut la sol și a explodat la mai puțin de un minut după decolare, în Norvegia, în ceea ce compania germană Isar Aerospace a descris ca fiind un test inițial. Racheta, fără echipaj la bord, a reprezentat prima încercare de zbor orbital din Europa, un proiect care va duce la dezvoltarea misiunilor spațiale comerciale. Rachetele orbitale sunt concepute pentru a plasa încărcături precum sateliții pe orbita Pământului sau dincolo de aceasta, scrie The Guardian.
PARIS
Un tribunal francez s-a pronunțat luni împotriva liderului de extremă-dreapta Marine Le Pen și a partidului său Adunarea Națională (RN), găsind-o vinovată de o schemă de deturnare de fonduri. Le Pen declarase înainte de verdict că o hotărâre de condamnare ar putea duce la „moartea sa politică”. Deși instanța a decis că Le Pen și RN au utilizat în mod necorespunzător 3 milioane de euro din fondurile Parlamentului European destinate asistenților parlamentari, sentința acesteia precum și posibilitatea interzicerii de a candida la președinție în 2027 nu au fost încă anunțate. Ea riscă până la 10 ani de închisoare și interdicția de a face politică timp de cel puțin 5 ani, conform Deutsche Welle.
ROMA
Criza demografică a Italiei s-a agravat în 2024, deoarece numărul nașterilor a atins un nou minim record, emigrația s-a accelerat și populația a continuat să scadă, a declarat luni biroul național de statistică ISTAT.
Scăderea continuă a ratei natalității în Italia este considerată o urgență națională, dar, în ciuda promisiunii prim-ministrului Giorgia Meloni și a predecesorilor săi de a face din aceasta o prioritate, niciunul nu a reușit până acum să oprească declinul.
În 2024, numărul deceselor a fost cu aproximativ 281.000 mai mare decât cel al nașterilor, iar populația a scăzut cu 37.000, ajungând la 58,93 milioane, accentuând o tendință care durează de un deceniu. Din 2014, populația Italiei a scăzut cu aproape 1,9 milioane de locuitori. Cu alte cuvinte, țara a pierdut populația unui oraș ca Milano, potrivit Reuters.
OSLO
Norvegia, una dintre cele mai bogate țări din Europa, ia în calcul o nouă cerere de aderare la UE, în contextul ultimelor declarații și măsuri ale Administrației Trump, precizează Financial Times. Cel mai mare producător de petrol și gaze din Europa de Vest a respins de două ori aderarea la UE în cadrul referendumurilor din 1972 și 1994, dar are acces la piața unică a blocului prin apartenența la Spațiul Economic European și face parte din zona fără frontiere Schengen.
Liderul opoziției norvegiene, Erna Solberg, care ar putea redeveni prim-ministru în fruntea conservatorilor la alegerile din septembrie, a declarat pentru Financial Times că aceasta dorește să aibă „un cuvânt la masa negocierilor”, mai degrabă decât să adopte majoritatea normelor UE fără nicio contribuție în situația actuală.
BUDAPESTA | BERLIN
Viitorul guvern al Germaniei afirmă că va face presiuni asupra Uniunii Europene pentru a lua măsuri împotriva statelor membre generatoare de tensiuni și conflicte – într-o referire la Ungaria lui Viktor Orbán. Conservatorii viitorului cancelar Friedrich Merz și probabilul lor partener de coaliție de centru-stânga, Partidul Social Democrat (SPD), au convenit să solicite blocului comunitar să rețină fondurile și să suspende drepturile de vot ale țărilor care încalcă principii-cheie precum statul de drept, conform unui proiect de acord de coaliție consultat de POLITICO.
Deși Ungaria nu a fost menționată explicit, proiectul de acord se referă în mod clar la principalul „delincvent” al UE, care a fost acuzat ani la rând că a atacat normele democratice, reducând libertatea presei și restricționând independența judecătorilor.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
