PE SCURT:
- Uniunea Europeană se confruntă cu o criză energetică prelungită, care ar putea depăși impactul conflictului din Orientul Mijlociu, în ciuda diversificării surselor de aprovizionare.
- Instituțiile UE au interzis utilizarea conținutului generat de inteligență artificială în comunicările oficiale, din cauza riscurilor legate de deepfake-uri.
- Parchetul european a cerut ridicarea imunității a 11 parlamentari din Grecia într-un caz de fraudă cu fonduri agricole.
- În Polonia, datele oficiale arată o scădere semnificativă a sărăciei extreme, deși persistă dificultăți legate de nivelul de trai.
UNIUNEA EUROPEANĂ
Europa se confruntă cu o criză energetică prelungită, care se va extinde dincolo de conflictul din Orientul Mijlociu, a avertizat ieri comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, în timp ce miniștrii Energiei din UE au discutat măsuri menite să protejeze gospodăriile de prețurile ridicate, conform Financial Times.
Datorită diversificării surselor de aprovizionare, UE a fost mai puțin afectată de actuala criză energetică generată de războiul din Orientul Mijlociu decât a fost de invazia rusă din Ucraina din 2022. Însă experții au avertizat că un conflict de lungă durată va intensifica concurența globală pentru aprovizionare.
Miniștrii Energiei din UE au convenit ieri că este nevoie de o acțiune mai coordonată. Astăzi, Comisia Europeană este așteptată să anunțe modificări la sistemul său emblematic de comercializare a emisiilor (ETS) pentru a contribui la atenuarea presiunilor asupra prețurilor.
Principalele instituții ale Uniunii Europene au interzis personalului să utilizeze videoclipuri și imagini generate artificial în comunicările oficiale.
Pe fondul unei atenții tot mai mari acordate utilizării inteligenței artificiale și a „deepfake-urilor” în mediul online, Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE au adoptat politici care interzic echipelor lor de presă să utilizeze materiale vizuale generate integral de IA, au declarat acestea pentru POLITICO.
Este un contrast marcant față de abordarea adoptată la Washington, unde președintele SUA, Donald Trump, a folosit frecvent conținut generat de IA pentru a-și transmite mesajul, inclusiv postări care atrag atenția.
Mai multe guverne din UE utilizează, de asemenea, această tehnologie în comunicările lor, de la postări ale cancelarului german menite să educe oamenii despre inteligența artificială până la videoclipuri deepfake ale prim-ministrului ungar în care acesta atacă Bruxelles-ul.
ATENA
Cererea procurorului UE de ridicare a imunității a 11 parlamentari în funcție, în cadrul unei anchete privind frauda cu subvenții, pune la încercare rezistența guvernului conservator al Greciei, în contextul în care o serie de scandaluri amenință să îi submineze autoritatea.
Acest ultim caz apare pe fondul unei polarizări politice accentuate, în perspectiva alegerilor naționale programate pentru începutul anului 2027. Cu toate acestea, o opoziție fragmentată nu a reușit până acum să profite de această situație.
Miercuri, procurorul-șef al UE, Laura Kövesi, a solicitat în mod oficial ridicarea imunității a 11 deputați greci în legătură cu presupusa utilizare abuzivă a fondurilor agricole. Se pare că sunt implicați și doi foști miniștri; cu toate acestea, aceștia rămân protejați de garanțiile constituționale care acordă imunitate miniștrilor.
Euractiv înțelege, de asemenea, că alte șapte cazuri legate de același scandal privind subvențiile agricole rămân în curs de investigare.
VARȘOVIA
Doar 2% dintre polonezi nu au reușit să-și satisfacă nevoile de bază anul trecut, cea mai scăzută cifră înregistrată vreodată, potrivit unui nou raport al Oficiului Național de Statistică al Poloniei. Nivelul sărăciei extreme a scăzut semnificativ în ultimul deceniu, deși alte indicatori ai sărăciei nu sunt la fel de pozitivi, conform Notes from Poland.
Datele Oficiului Național de Statistică al Poloniei (GUS) au arătat o scădere a ratei de sărăcie materială și socială profundă – definită ca proporția persoanelor care nu au putut să-și satisfacă cel puțin șapte dintre cele 13 nevoi de bază – cu 5,8 puncte procentuale față de 2015, când aceasta se situa la 7,8%.
Nevoile analizate în cadrul studiului includ necesități fiziologice, precum consumul de carne, pește sau un echivalent vegetarian o dată la două zile și încălzirea locuinței; capacitatea financiară de a achita facturile la timp și de a acoperi cheltuielile neprevăzute; nevoi materiale, cum ar fi înlocuirea hainelor uzate; precum și activități sociale și de agrement.
Doar 0,8% dintre respondenți nu dețineau cel puțin două perechi de pantofi potriviți, cea mai mică proporție dintre toate nevoile. La celălalt capăt al acestei scale se afla posibilitatea de a pleca în vacanță, 24,4 % dintre respondenți neputându-și permite o vacanță anuală de o săptămână pentru toți membrii familiei.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
