Știri din capitalele Europei, 1 martie

BERLIN | VILNIUS

În timp ce aliații NATO continuă să respingă apelurile de a trimite trupe terestre în Ucraina, aproximativ 5.000 de soldați germani se pregătesc să fie relocați în Lituania în 2027, într-o mișcare istorică ce va reprezenta prima desfășurare permanentă de trupe germane de la cel de-al Doilea Război Mondial. Consolidarea poziției Lituaniei ocupă un loc important pe ordinea de zi, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de un potențial atac din partea Moscovei, a cărei enclavă, Kaliningrad, se învecinează cu Lituania, împreună cu aliatul său Belarus, precizează Euronews.

 

PARIS

Jordan Bardella, capul de listă al extremei-drepte franceze Adunarea Națională pentru alegerile europene, vrea să rescrie tratatele UE și să lupte împotriva „vonderleyismului”, potrivit unei declarații date joi jurnaliștilor la Paris. În prezența eurodeputaților și a unor responsabili ai partidului, printre care și Marine Le Pen, liderul formațiunii și-a propus o provocare de „100 de zile pentru a mobiliza” și „100 de zile pentru a câștiga” alegerile europene programate în iunie, care „nu vor fi ca oricare altele”, potrivit EURACTIV.

 

HAGA

Obiectivul cabinetului olandez interimar de a construi 981.000 de locuințe până în 2030 nu va fi atins, potrivit lui Peter Boelhouwer, profesor de dezvoltare a sistemelor de locuințe la TU Delft. „Sarcina este enormă”, a declarat el în acest sens în cadrul Summitului privind locuințele de la Haga, desfășurat joi. Boelhouwer crede că deficitul de locuințe se va accentua în următorii ani. Alți experți imobiliari au indicat anterior că planurile guvernului nu sunt fezabile.

Deficitul de locuințe va rămâne la cel mai înalt nivel în următorii 10 – 15 ani, deoarece populația din Olanda continuă să crească, a prezis profesorul. De asemenea, nu este clar cum va evolua creșterea populației, a explicat el. În special, nu se știe încă cum va evolua imigrația în următorii ani. „Nu vom rezolva problema lipsei de locuințe doar prin construcția de locuințe,” relatează NL Times.

 

VIENA

Economia Austriei în trimestrul al patrulea din 2023 a fost cu 1,7% mai mică în termeni reali decât în același trimestru al anului precedent. Conform calculelor preliminare ale Statisticii Austriei, produsul intern brut (PIB) rămâne neschimbat (0,0%) în comparație cu cel de-al treilea trimestru din 2023 (ajustat sezonier și calendaristic). În general, PIB-ul a scăzut cu 0,8 la sută în termeni reali în 2023 față de 2022, conform The Local Austria.

 

LISABONA

După alegerile anticipate din Portugalia din 10 martie, națiunea s-ar putea afla la o răscruce de drumuri în formarea unui guvern, având în vedere creșterea exponențială a extremei-drepte, față de care toate celelalte partide promit să păstreze distanța. După opt ani de guvernare a Partidului Socialist, majoritatea sondajelor prevăd o schimbare spre dreapta, cu o victorie a Alianței Democratice, o coaliție între Partidul Social Democrat (centru-dreapta) și CDS-PP (dreapta conservatoare).

În cazul în care sondajul se adeverește, Portugalia s-ar putea confrunta cu o perioadă de mare instabilitate politică, cu excepția cazului în care promisiunile făcute în timpul campaniei electorale nu vor fi încălcate pentru a permite o apropiere între dreapta democratică și extrema-dreaptă în vederea unei soluții de guvern majoritar, precizează EURACTIV.

 

VARȘOVIA

Uniunea Europeană a făcut joi un pas important pentru a pune capăt conflictului cu Polonia, afirmând că va începe să elibereze miliarde de euro care au fost înghețate din cauza a ceea ce blocul a considerat a fi o încălcare a principiilor democratice de către guvernul polonez anterior. Decizia reprezintă un câștig important pentru premierul polonez Donald Tusk, care a încercat neîncetat, de la preluarea mandatului în decembrie, să anuleze măsurile adoptate de guvernul conservator anterior. Dincolo de semnificația politică, aceasta deschide calea pentru ca până la 135 de miliarde de euro din ajutorul UE să ajungă în Polonia în următorii ani, potrivit The Associated Press.

 

LJUBLJANA

Medicii sloveni sunt în grevă din cauza salariilor de aproape șapte săptămâni, dar acum unii dintre ei vor înceta să mai lucreze ore suplimentare, ceea ce va perturba și mai mult serviciul public de sănătate. Pentru a ajuta furnizorii de servicii medicale să asigure servicii neîntrerupte și să protejeze pacienții, guvernul a adoptat o serie de măsuri. Fides, sindicatul medicilor și dentiștilor, este în grevă din 15 ianuarie, cerând un pilon de salarizare separat pentru asistența medicală, un sistem reformat de promovări și o creștere imediată a salariilor pentru medicii seniori pentru a aborda disparitățile apărute după ce salariile medicilor debutanți au crescut mai substanțial anul trecut, scrie Slovenia Times.

 

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și:

Media PNL