BERLIN
Germania plănuiește să revină la impunerea unei limite pentru noi împrumuturi nete în 2024, a declarat miercuri cancelarul Olaf Scholz, după ce partidele din coaliție au ajuns la un acord bugetar după o lună de negocieri acerbe, în urma unei hotărâri judecătorești care a dat peste cap toate planurile. Scholz a declarat că așa-numita „frână a datoriilor” ar putea fi suspendată din nou în cazul în care Ucraina, care se luptă cu invazia rusă, are nevoie de mai multe fonduri decât cele 8 miliarde de euro alocate în buget, potrivit Reuters.
VATICAN
Papa Francisc, care a evitat o mare parte din fastul și privilegiile Vaticanului, a decis să simplifice foarte mult ritualurile funerare elaborate pentru un suveran pontif și să fie primul care va fi înmormântat în afara Vaticanului în mai bine de un secol. Papa, care împlinește duminică 87 de ani, a dezvăluit planurile pentru înmormântarea sa într-un interviu acordat marți seară televiziunii mexicane N+, cu ocazia sărbătorii Fecioarei de Guadalupe. În interviu, înregistrat înainte ca papa să prezideze o slujbă în Bazilica Sfântul Petru, Francisc părea că s-a recuperat după o criză de bronșită, transmite Reuters.
ROMA
Airbnb a fost de acord să plătească 576 milioane de euro autorităților italiene pentru a pune capăt unei dispute fiscale de lungă durată, care a degenerat luna trecută, când procurorul general al țării a ordonat confiscarea fondurilor platformei. Procurorii italieni au declarat că Airbnb nu a respectat o lege din 2017 care obligă platformele de închiriere pe termen scurt să colecteze 21% din veniturile din chirii ale proprietarilor în numele autorităților fiscale. Airbnb a precizat că înțelegerea de miercuri a acoperit contribuțiile reținute de gazde între 2017 și 2021, adăugând că discuțiile continuă cu privire la obligațiile fiscale pentru 2022 și 2023.
Disputa cu agenția fiscală din Italia este cel mai recent conflict de reglementare cu care se confruntă compania americană. Autoritățile din întreaga lume vizează din ce în ce mai mult Airbnb, în condițiile în care numărul caselor pentru localnici a devenit tot mai mic, chiriile au crescut, iar orașele au fost invadate de turiști, precizează Financial Times.
BUDAPESTA
Zece instituții de presă independente din Ungaria au emis un avertisment comun potrivit căruia o nouă lege a guvernului de la Budapesta este „capabilă să limiteze grav libertatea presei”. Organizațiile media, de la mici instituții de investigație la portaluri populare de știri online, au declarat că o lege aprobată marți de parlamentul ungar ar putea face „dificilă sau chiar imposibilă funcționarea redacțiilor, jurnaliștilor și companiilor media independente”, relatează The Guardian.
Prim-ministrul ungar, Viktor Orbán, a afirmat că guvernele și persoanele occidentale finanțează și dirijează opozanții săi. În ultimele săptămâni, guvernul ungar și-a intensificat mesajele pe plan intern, susținând că forțele străine se amestecă în viața publică maghiară și că sunt necesare reguli mai stricte pentru a proteja suveranitatea țării. Legea aprobată în această săptămână creează un birou de protecție a suveranității care are puteri extinse pentru a investiga orice persoană activă în viața publică.
BRATISLAVA
Mii de persoane s-au adunat marți în capitală și în alte orașe importante din Slovacia pentru a denunța un plan al noului guvern al premierului populist Robert Fico de a modifica codul penal al țării. Modificările propuse de coaliția guvernamentală includ o propunere de a desființa, până la jumătatea lunii ianuarie, biroul procurorilor speciali, care se ocupă de infracțiuni grave, cum ar fi corupția, crima organizată și extremismul, și de a returna aceste urmăriri penale birourilor regionale, care nu s-au mai ocupat de astfel de infracțiuni de 20 de ani, conform Associated Press.
De la venirea la putere a guvernului Fico, unii anchetatori de elită și ofițeri de poliție care se ocupă de cazuri de corupție importante au fost concediați. Modificările planificate în sistemul juridic includ, de asemenea, o reducere a pedepselor pentru corupție.
BELGRAD
Activiștii pro-occidentali și pentru democrație din Serbia au declarat că se simt trădați de UE pentru că nu a acționat pentru a preveni sau pedepsi turnura autocratică a guvernului președintelui Aleksandar Vučić.
UE, care a considerat problematică candidatura de aderare a Serbiei atât din cauza situației economice a țării, cât și din cauza controversei de la granița cu Kosovo, a cărui independență nu este recunoscută de Belgrad, recunoaște, nu l-a pedepsit pe Vučić pentru turnura sa autocratică. Chiar și atunci când Serbia a refuzat să se alăture sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei, UE nu a respins țara. De asemenea, atât UE, cât și SUA au colaborat îndeaproape cu Vučić pentru a încerca să ajungă la un acord cu Kosovo, zonă în care tensiunile au crescut în ultimul an, conform Euronews.
În ultimii ani, Serbia a continuat să dezvolte legături mai strânse cu Rusia și China, deși a declarat că aderarea la UE este unul dintre obiectivele sale strategice. În prezent, aproximativ 40% dintre sârbi susțin aderarea țării lor la UE.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
