Știri din capitalele Europei, 13 decembrie

PARIS

Președintele francez Emmanuel Macron l-a numit vineri pe Francois Bayrou în funcția prim-ministru. Bayrou are o misiune dificilă, aceea de a scoate țara din a doua criză politică majoră din ultimele șase luni, scrie Reuters.

Prioritatea lui Bayrou, un aliat apropiat al lui Macron, va fi adoptarea unei legi speciale privind bugetul. Reamintim faptul că respingerea de către parlament a proiectului de lege pentru 2025 a dus la căderea guvernului fostului prim-ministru Michel Barnier.

 

BERLIN

Conform unui sondaj, majoritatea tinerilor din Germania nu văd niciun rost în a se implica în politică. Aceștia consideră că o asemenea implicare ar întâmpina prea multe obstacole și cred că politicienii nu le iau în serios preocupările, se arată în raport, titrează Deutsche Welle.

Potrivit sondajului realizat de institutul de cercetare Verian, mai puțin de unu din cinci tineri intervievați crede că poate face ceva care să conteze pentru o anumită cauză prin implicare personală. În cadrul sondajului realizat pentru Fundația Bertelsmann din Germania pe un eșantion reprezentativ de 2.500 de tineri cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani, aproximativ 38% și-au exprimat neîncrederea în politică, iar o altă treime au exprimat parțial același sentiment. Aproximativ 40% presupun că situația socială nu poate fi schimbată, aproape unu din doi se simte adesea copleșit de problemele mondiale.

 

VARȘOVIA

Comisia Europeană a anunțat că va aloca 170 de milioane de euro țărilor învecinate cu Rusia și Belarus pentru a spori protecția frontierelor. Polonia urmează să primească 52 de milioane de euro, cea mai mare parte din sumă. Bruxelles-ul afirmă că fondurile sunt destinate „consolidării capacității de a contracara amenințările hibride”, în special „înarmarea migranților” de către Rusia și Belarus „ca instrument politic de destabilizare a Uniunii Europene prin exploatarea principiului comunitar privind dreptul la azil”, scrie Notes from Poland.

 

CHIȘINĂU

Parlamentul din R. Moldova a aprobat instituirea stării de urgență pentru 60 de zile în sectorul energetic, începând cu 16 decembrie. Măsura a fost luată la solicitarea guvernului, pentru a preveni „o posibilă criză umanitară” în regiunea transnistreană. De la 1 ianuarie, expiră acordul de tranzit al gazului rusesc prin Ucraina, iar aprovizionarea R. Moldova cu gaze de la compania rusească Gazprom rămâne incertă. Republica Moldova primește gaze din Rusia, care folosește conducte din Ucraina în baza unui contract valabil până la sfârșitul lunii octombrie 2026, conform Europa Liberă.

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: