Știri din capitalele Europei, 13 iunie

UNIUNEA EUROPEANĂ

Spațiul Schengen fără frontiere al Europei împlinește patruzeci de ani în acest weekend și se află în mijlocul unei crize existențiale, potrivit Financial Times.

Acordul Schengen a fost semnat la 14 iunie 1985 între Luxemburg, Belgia, Țările de Jos, Franța și Germania, permițând libera circulație între aceste țări. Spațiul Schengen include acum 29 de țări, Bulgaria și România fiind cele mai noi membre.

Însă 11 țări, printre care și membrele fondatoare Germania, Franța și Țările de Jos, au reinstituit controalele la frontiere în încercarea de a reduce migrația ilegală și alte amenințări la adresa securității.

Germania a anunțat recent că va intensifica și mai mult controalele, respingând solicitanții de azil la frontieră fără a le evalua cererile, lucru pe care un tribunal din Berlin l-a considerat ilegal.

 

BELFAST | LONDRA

Prim-ministrul britanic Keir Starmer s-a alăturat miercuri liderilor politici din Irlanda de Nord în condamnarea violențelor și a tulburărilor motivate rasial, care au dus la rănirea unor polițiști și la distrugerea mai multor locuințe și afaceri, potrivit Deutsche Welle.

Tensiunile au izbucnit în Irlanda de Nord după arestarea și aducerea în fața instanței a doi adolescenți acuzați de viol asupra unei adolescente din Ballymena.

Poliția nu a dezvăluit etnia celor doi adolescenți care rămân în arest, dar unele dintre atacurile de luni au vizat zone în care locuiesc migranți români.

În timpul unei audieri în instanță luni, cei doi adolescenți de 14 ani acuzați au solicitat un interpret român, ceea ce a stârnit neliniște în zonele cu populație numeroasă de migranți.

Șase persoane au fost arestate marți, după a doua noapte consecutivă de revolte. În urma tulburărilor, care au provocat rănirea a 15 polițiști luni și a încă 17 în noaptea următoare, manifestanții au aruncat cu bombe cu petrol, artificii și cărămizi în case și magazine.

 

ROMA

Toscana a efectuat miercuri prima sinucidere asistată, un moment istoric în Italia, unde dreptul la moarte este legal din 2019, dar nu a fost niciodată transpus în legislația națională, conform Euractiv.

Procedura a fost posibilă datorită unei hotărâri a Curții Constituționale care permite pacienților cu afecțiuni grave, suferințe insuportabile și dependenți de tratamente de menținere a vieții să-și administreze singuri un medicament letal, cu condiția să fie pe deplin conștienți.

Dar, în ciuda apelurilor repetate ale Curții, niciun guvern – de stânga sau de dreapta – nu a adoptat o lege care să reglementeze accesul. Pacienții, medicii și regiunile rămân într-un vid juridic.

La începutul acestui an, Toscana a aprobat prima lege regională privind sinuciderea asistată. Guvernul Meloni a contestat-o în mai, sesizând Curtea Constituțională, care încă nu s-a pronunțat. Astfel, legea rămâne în vigoare.

 

VARȘOVIA

Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a supraviețuit unui vot de încredere pe care l-a solicitat pentru a-și consolida sprijinul după ce candidatul său a pierdut alegerile prezidențiale, precizează Financial Times.

Guvernul lui Tusk a fost susținut miercuri de toți cei 242 de parlamentari din coaliția sa de guvernare, plus un deputat independent, în timp ce 210 au votat împotrivă. Premierul a convocat votul pentru a potoli rapid disensiunile și a demonstra că încă deține majoritatea parlamentară.

După vot, Tusk a declarat că rezultatul a infirmat „speculațiile anterioare cu privire la stabilitatea acestui guvern”.

În discursul său adresat parlamentului înainte de vot, Tusk a îndemnat coaliția sa de guvernare să se unească și să se „mobilizeze” pentru a câștiga alegerile parlamentare din 2027.

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: