Știri din capitalele Europei, 13 octombrie

UNIUNEA EUROPEANĂ

Regiunile mai bogate ale Uniunii Europene sunt îngrijorate de faptul că extinderea ar putea duce la o reducere a fondurilor de coeziune, dar Comisia Europeană a declarat că este încă prea devreme pentru a începe să vorbim despre bani. Politica de coeziune a UE, care reprezintă aproximativ o treime din bugetul total al UE, este principalul instrument al UE pentru a ajuta regiunile mai sărace să recupereze decalajul față de cele mai bogate, deși acestea sunt, de asemenea, eligibile pentru finanțare, deși în sume mai mici.

În actuala perioadă bugetară de șapte ani, cuprinsă între 2021 și 2027, 426 de miliarde de euro sunt dedicate politicii de coeziune a Uniunii Europene, la care se adaugă alte 776 de miliarde de euro din fondul de redresare creat după ce a fost afectată de pandemia COVID-19, potrivit Euractiv.

 

BERLIN
Guvernul german a elaborat o legislație pentru a ușura deportările solicitanților de azil care nu au reușit să obțină azil și intenționează să discute cu opoziția măsurile de combatere a migrației, în încercarea de a atenua ceea ce a devenit o problemă politică majoră. Adăposturile pentru migranți și refugiați s-au umplut în ultimele luni, pe măsură ce un număr semnificativ de solicitanți de azil se adaugă la cei peste 1 milion de ucraineni care au plecat de la începutul războiului din țara lor natală. Este o problemă în toată Germania, iar oficialii locali și de stat au cerut mai multe fonduri de la guvernul federal, conform AP.

 

PARIS

Președintele Emmanuel Macron se va întâlni joi cu liderii partidelor politice și se va adresa națiunii pentru a face apel la unitate și pentru a încerca să prevină escaladarea conflictului israeliano-palestinian în Franța, unde s-a înregistrat o creștere a actelor antisemite.

Franța are cea mai mare populație musulmană și evreiască din Europa, iar conflictul israeliano-palestinian a contribuit în trecut la tensiunile dintre cele două. Actele antisemite au crescut în Franța de când Hamas a atacat sâmbătă orașele israeliene, omorând peste 1.300 de persoane, a declarat ministrul de Interne Gerald Darmanin, relatează Reuters.

 

ROMA

Italienii din sudul Italiei studiază mai mult și pentru perioade mai lungi de timp, deoarece lipsa locurilor de muncă îi obligă pe mulți dintre ei fie să rămână la școală, fie să se mute, se arată într-un raport realizat joi de biroul național de statistică ISTAT.

„Mezzogiorno” – care acoperă cele șase regiuni sudice ale Italiei plus insulele Sicilia și Sardinia – raportează că 56% dintre absolvenții de liceu se vor înscrie la o universitate în anul universitar 2022-23, mai mult decât cifra echivalentă din zona de centru-nord, care este mai bogată, se arată în raportul ISTAT. Cu toate acestea, nu toți cei care se înscriu au șanse să ajungă la finalul unui curs. Doar 28% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani din Mezzogiorno au obținut o diplomă, potrivit cifrelor pentru 2021, față de 41% în media Uniunii Europene, conform Reuters.

 

VIENA

Partidul Libertății (FPÖ) de extremă-dreapta conduce în sondajele de opinie din Austria, 29% dintre oameni spunând că vor vota pentru acest partid la următoarele alegeri, față de 23% pentru Partidul Popular Austriac (ÖVP), de centru-dreapta, aflat pe locul al doilea și în prezent la guvernare, potrivit The Local Austria.

 

NATO | HELSINKI | TALINN

NATO a promis un răspuns „hotărât” în cazul în care avarierea unei conducte submarine de gaz dintre Finlanda și Estonia se va dovedi a fi intenționată, în timp ce anchetatorii au declarat că pe fundul mării au fost găsite urme ale unei „forțe mecanice externe”.

Autoritățile finlandeze au anunțat marți că duminică a avut loc o scădere bruscă a presiunii în conductă – la puțin peste un an după ce o serie de explozii subacvatice au aruncat în aer trei dintre cele patru conducte care alcătuiesc Nord Stream 1 și Nord Stream 2, o conductă majoră pentru exporturile de gaze fosile rusești către Europa de Vest, deversând gaze în Marea Baltică, precizează The Guardian.

 

LIUBLIANA | BUCUREȘTI

Trupele slovene care participă la grupul de luptă NATO din Slovacia își vor încheia misiunea anul viitor, după care țara va trimite 250 de soldați în România. De asemenea, la 12 octombrie, guvernul a decis să mărească prezența militară slovenă în Letonia până la 100 de soldați, față de 35 în prezent, potrivit Slovenia Times.

 

VARȘOVIA | PRAGA | BRATISLAVA

Polonia și Republica Cehă vor prelungi controalele temporare la frontierele cu Slovacia până în noiembrie, în timp ce încearcă să limiteze fluxul de imigranți ilegali. Guvernul polonez a decis să prelungească controalele cu 20 de zile, până la 2 noiembrie, a anunțat ministerul de Interne într-o declarație, potrivit Reuters.

 

SARAJEVO

Începutul unui nou conflict în Orientul Mijlociu a declanșat o nouă rundă de diviziuni în Bosnia și Herțegovina, care, la fel ca reacțiile la războiul din Ucraina, se desfășoară de-a lungul liniilor etnice și religioase, croații și sârbii susținând Israelul, iar bosniacii concentrându-se asupra palestinienilor, scrie Euractiv.

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și:

Media PNL