BERLIN
Potrivit datelor preliminare publicate miercuri, economia germană s-a contractat cu 0,2% în 2024. Acesta este al doilea an consecutiv în care Germania a raportat o contracție a PIB-ului, potrivit Oficiului Federal de Statistică, Destatis.
Publicarea cifrelor are loc cu câteva săptămâni înainte ca cetățenii germani să meargă la urne pentru a alege un nou guvern. În ultimii ani, Germania s-a confruntat cu o criză a costului vieții, cauzată parțial de creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie determinată de invazia rusă în Ucraina, precizează Deutsche Welle.
PARIS
Perspectivele ca guvernul minoritar al prim-ministrului francez Francois Bayrou să supraviețuiască pe termen lung sunt tot mai reduse după ce Partidul Socialist a amenințat joi că va susține o moțiune de cenzură, potrivit Reuters.
Deși Bayrou are șanse să supraviețuiască moțiunii de cenzură, o pierdere a sprijinului socialiștilor ar fi o lovitură grea, mai ales după ce, marți, premierul s-a oferit să renegocieze o lege contestată privind reforma pensiilor din 2023 pentru a obține sprijinul acestora. Dacă ar pierde sprijinul socialiștilor, Bayrou s-ar afla într-o situație similară cu cea a predecesorului său, Michel Barnier.
ROMA
Intesa Sanpaolo a devenit marți prima bancă italiană care achiziționează direct criptomonede, după ce a cumpărat 11 unități Bitcoin pentru 1 milion de euro, în ceea ce CEO-ul Carlo Messina a descris ca fiind „un test”. Valoarea Bitcoin a crescut de peste două ori în 2024, creșterea fiind parțial atribuită optimismului cu privire la potențiala relaxare a reglementărilor actuale sub conducerea președintelui ales al SUA, Donald Trump, în urma unui val de critici din partea operatorilor din industrie.
În Europa, în ianuarie, a intrat în vigoare regulamentul european privind criptomonedele, așa-numitul MiCA (Markets in Crypto-Assets), care vizează să ofere mai multe garanții și transparență celor care investesc în criptomonede, potrivit Wired Italia.
SOFIA
Parlamentul bulgar a respins o propunere de reintroducere a unei taxe suplimentare pentru tranzitul gazului rusesc către Europa Centrală, care ar fi putut înfuria Serbia și Ungaria. În octombrie 2023, Bulgaria a introdus o taxă de 10 euro pe MWh de gaz rusesc care tranzitează teritoriul său, ceea ce a determinat Ungaria să amenințe cu blocarea aderării Bulgariei la Schengen. Parlamentul bulgar a răspuns amenințării lui Viktor Orbán și, în decembrie 2023, a anulat taxa, care ar fi trebuit să aducă 1,2 miliarde de euro pe an, potrivit Euractiv.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
